Şi în acest an declaraţiile de avere şi de interese vor fi făcute publice cu întârziere
                        
                                                    Deja ne-am obişnuit ca pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul precedent să fie făcute publice abia la sfârşitul anului. Chiar dacă actualul cadru legislativ obligă Comisia să plaseze pe pagina sa web declaraţiile în termen de 30 de zile de la primire, de fiecare dată, această întârziere este explicată de reprezentanţii CNI prin lipsa de bani alocaţi instituţiei.
La 20 aprilie curent a fost data limită când CNI a mai primit declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Potrivit legii, după recepţionare, ar trebui să înceapă digitizarea acestor acte (haşurarea datelor cu caracter personal şi scanarea lor), ca într-o perioadă scurtă ele să fie plasate pe pagina web a instituţiei.
De la înfiinţarea CNI însă niciodată aceste declaraţii nu au fost plasate la timp. Publicul a avut acces la documente abia spre sfârşitul fiecărui an. De fiecare dată este invocată lipsa banilor. Anul curent nu face excepţie. Deoarece încă nu este aprobat bugetul de stat, CNI nu a iniţiat procedura de organizare a tenderului pentru desemnarea agentului economic care va procesa declaraţiile. Totuşi CNI spune că va încerca să urgenteze procesul. Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informare şi relaţii cu publicul de la CNI, a declarat pentru Moldova Curată că la mijlocul lunii mai instituţia va solicita Ministerului Finanţelor să-i fie alocată suma necesară pentru organizarea concursului public de selectare a agentului economic. Eugeniu Viţu a mai spus că în situaţia în care CNI va primi mijloacele financiare necesare, la mijlocul lunii iunie curent, agentul economic ar putea fi selectat şi la scurt timp va începe procesul de digitizare.
Întreprinderea de Stat ”Fiscservinform” - ameninţată cu judecata
Anul trecut, procesul de digitizare a declaraţiilor a început în luna iulie, însă toate declaraţiile au putut fi vizualizate abia recent. Agentul economic care a câştigat anul trecut concursul a fost Întreprinderea de Stat ”Fiscservinform”. Aceasta însă nu ar fi respectat clauzele contractuale, tergiversând procesul de scanare şi, totodată, admiţând o serie de erori în procesul haşurării documentelor. La mijlocul lunii aprilie curent, preşedintele CNI, Anatolie Donciu, a fixat un ultimatum pentru agentul economic, cerându-i soluţionarea cât mai rapidă a neclarităţilor legate de procesarea şi plasarea deplină şi corectă a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a celor de interese personale. Potrivit unui comunicat CNI, autoritatea contractantă ar fi anunţat agentul economic că ar putea rezilia contractul respectiv cu atragerea în proces de judecată a operatorului pentru nerespectarea prevederilor din caietul de sarcini şi neonorarea clauzelor contractuale.
Eugeniu Viţu a menţionat însă că deja au fost corectate toate erorile, fiind publicate toate declaraţiile pentru anul 2014.
Anul trecut, digitizarea declaraţiilor de avere şi de interese a fost mai scumpă, circa 800 de mii de lei, faţă de 285 de mii de lei, cât a costat în anul 2014. Cu trei ani în urmă, pentru acelaşi serviciu, CNI a achitat firmei „BTS PRO” 492 000 lei, iar procesul de digitizare şi scanare a demarat la începutul lunii mai.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Instanța de judecată a decis comasarea dosarelor fotoju...
După mai multe amânări, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis comasarea dosarelor fotojurnalistului Constantin Grigoriță privind îngrădirea accesului la informație contra lui Igor Dodon și contra Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Decizia vine după ce examinarea în fond a cauzei a fost amânată de patru ori. Conform deciziei semnată de președinta ședinței, judecătoarea Speranța Clima, posibilitatea de conexare și examinare în aceeași procedură a dosarelor este ”oportună datorită faptului că necesită aplicarea aceleiași proceduri de soluționare, implică participarea acelorași părți, au la bază aceleași probe, iar conexarea lor va contribui la examinarea rapidă și justă a litigiilor.”
Și-a concediat soțul ca să soluționeze un conflict de i...
Primara satului Năvârneț, raionul Fălești, Elena Hreașcă, și-a eliberat soțul din funcția de șofer la Primărie, pentru a soluționa conflictul de interese. A făcut-o în timp ce Comisia Națională de Integritate (CNI) investiga acest caz. CNI, la rândul său, deși a constatat încălcarea legii, nu a dispus sancționarea primarei, preferând să claseze cauza.
Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura dep...
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Mister plătit din bani publici: Secretariatul Parlament...
Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a cheltuit anul trecut circa 158 de mii de lei ca să-i înveţe limba engleză pe funcţionarii instituţiei. Deşi cursurile au fost achitate din bani publici, Secretariatul a refuzat să ne furnizeze numele celor instruiţi, menţionând că va face acest lucru doar după ce aceştia îşi vor da acordul.
