STUDIU: „Autoritățile, din păcate, reacționează la investigațiile jurnalistice discreționar și conjunctural, în funcție de realitatea politică”

Autoritățile și-au îmbunătățit, în ultima perioadă, reacția de răspuns la investigațiile jurnalistice privind cazurile de corupție, însă rămân semne de întrebare legate de finalitatea dosarelor inițiate, arată concluziile studiului ”Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”. Cercetarea este semnată de doi jurnaliști de investigație, Viorica Zaharia, redactoră la portalul MoldovaCurata.md, și Victor Moșneag, redactor-șef adjunct la Ziarul de Gardă, fiind  elaborat cu suportul Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău, în cadrul unui proiect coordonat de Transparency International Moldova și Asociația Presei Independente (API).

Prima parte a studiului se referă la 19 investigații publicate în perioada august 2019 – decembrie 2020, de patru instituții de presă: Centrul de investigații Jurnalistice, Ziarul de Gardă, MoldovaCurata.md și Rise Moldova. Investigațiile i-au avut în vizor pe mai mulți demnitari bănuiți de acte de corupție, de conflicte de interese, de faptul că nu și-au declarat toate averile sau au subestimat prețul bunurilor deținute, că au recurs al tertipuri precum divorțuri fictive, pentru a-și tăinui averile sau că au utilizat banii publici în interese proprii. Anchetele l-au vizat pe fostul președinte Igor Dodon, pe procurorul general Alexandr Stoianoglo, pe mai mulți deputați, judecători și procurori, miniștri, viceminiștri, conducători de departamente, președinți de raioane și primari.

Autoritățile au reacționat la toate investigațiile incluse în studiu, dar a fost demisă o singură persoană

Astfel, niciuna dintre cele 19 investigații nu a rămas fără vreo reacție din partea autorităților competente, ceea ce reprezintă o noutate bună, după cum a remarcat autoarea studiului, Viorica Zaharia. În cazul a 17 anchete a reacționat Autoritatea Națională de Integritate, care are în prezent 10 controale în derulare, 3 sesizări sunt la etapa verificării prealabile și în două cazuri au fost emise acte de constatare. Două sesizări au fost respinse și nu a fost început controlul. Alte două reacții au venit de la Guvern care a sesizat Inspecția Financiară și de la Procuratura Hîncești, care a pornit dosar penal.

Ca urmare, a avut loc o singură demitere din funcție, din motive ce au legătură cu faptele descrise în investigație, a lui Oleg Ogor, vicepreședintele raionului Criuleni, o persoană și-a depus demisia din motive ce nu au legătură cu investigația – Anatolie Pahopol, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, iar o a treia persoană – Igor Dodon, a plecat din funcția de președinte al Republicii Moldova, deoarece nu a mai fost ales.

 „Faptul îmbucurător este că toate cele 19 investigații au fost urmate de o reacție, fie a ANI, fie a altor instituții de stat, acesta fiind un rezultat care se înregistrează pentru prima dată”, a subliniat Viorica Zaharia. Potrivit ei, rezultatele studiului continuă să indice asupra unui anumit grad de toleranță a instituțiilor ale căror angajați sunt vizați în investigațiile jurnalistice ca având probleme de integritate. „Deși, față de studiile anterioare, nu au fost documentate cazuri de promovare în funcții a persoanelor cu presupuse probleme de integritate, totuși indicatorii arată o singură demisie, a lui Oleg Ogor, pe motive care includ și faptele descrise în investigație. Această demisie nu a survenit imediat după publicare, ci abia după ce și alte instituții ale statului au pornit controale, iar rezultatele lor au pus presiune pe autoritatea corespunzătoare (Consiliul Raional Criuleni)”, a menționat jurnalista.

Recomandările studiului se adresează instituțiilor abilitate cu funcții de investigare penală – CNA, PG, PA – care ar trebui să acorde o mai mare atenție investigațiilor jurnalistice care vizează conflicte de interese, concursurile de achiziții cu participanți din anturajul funcționarilor, averi a căror valoare depășește veniturile declarate, pentru a le investiga sub aspect de abuz în serviciu, fals în declarații, îmbogățire ilicită. De asemenea, formațiunile politice sunt îndemnate să ia în calcul informațiile ce vizează integritatea candidaților, descoperite și documentate de jurnaliștii de investigație, la întocmirea listelor pentru scrutinele locale sau parlamentare sau să le retragă sprijinul politic demnitarilor care comit iregularități, ceea ce reprezintă o formă de sancționare a lipsei de integritate.

„Autoritățile, din păcate, reacționează la investigațiile jurnalistice discreționar și conjunctural, în funcție de realitatea politică”

În cea de-a doua parte a studiului, jurnalistul Victor Moșneag a revenit la 10 investigațiile mai vechi, dar cu un impact major în societate, pentru a trece în revistă reacțiile autorităților. Astfel, a ajuns la concluzia că investigațiile procurorilor și controalele ANI referitoare la averile demnitarilor durează foarte mult. O parte din ele au fost inițiate numai după ce demnitarii pierdeau greutatea politică, cum a fost cazul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, despre care RISE Moldova a dezvăluit în 2018, când ocupa funcția de vicepreședinte al Parlamentului, că deținea proprietăți peste hotarele Republicii Moldova, pe care însă politicianul nu le indicase în declarațiile de avere. Abia în luna mai 2020, procurorii au solicitat punerea sub sechestru a mai multor proprietăți deținute de Plahotniuc în Republica Moldova și peste hotare, direct sau prin persoane interpuse, inclusiv vilele găsite încă în 2018 de către jurnaliștii de la Rise Moldova.

„Autoritățile, din păcate, reacționează la investigațiile jurnalistice discreționar și conjunctural, în funcție de realitatea politică. Lucrul care deranjează cel mai mult este că nu Guvernul sau Parlamentul reacționează în funcție de realitatea politică, ci procuratura sau organele de drept care ar trebui să nu aibă nicio legătură cu activitatea politică. S-a reacționat la investigații atunci când un judecător, procuror sau persoană importantă nu mai făceau parte din cercurile guvernării sau devenea ostilă guvernării, era sacrificată și procuratura intervenea pentru a deschide dosar penal, bazându-se inclusiv pe faptele relatate de jurnaliști cu ani în urmă. De aici se desprinde și o altă concluzie, că autoritățile reacționează la foarte mult timp după apariția unor investigații de rezonanță și acest lucru se întâmplă după ce se schimbă guvernarea. Totodată, dosarele penale, deși sunt inițiate, sunt trimise în judecată, aceste persoană găsesc metode să rămână nepedepsite. Asta este cel mai grav”, a subliniat Victor Moșneag.

„În cazul persoanelor care au funcții sus-puse, jurnaliștii rămân singuri în lupta cu ei în justiție”

Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, s-a arătat, de asemenea, dezamăgită de modul cum reacționează autoritățile la investigațiile jurnalistice:

”Investigațiile jurnalistice sunt folosite de anumite instituții pentru răfuială sau în diverse situații așa cum le convine lor. Nu sunt reacții reale la investigații jurnalistice. Noi ne bucurăm că ANI reacționează, practic în fiecare lună avem reacții la investigațiile noastre, dar nu se întâmplă după asta nimic. Sunt niște controale, nu știu cum se derulează ele, dar nu se finalizează cu ceva foarte concret care să ducă la destituirea persoanei respective sau cu pornirea unor dosare penale”

Ea este de părere că unii subiecți ai investigațiilor hărțuiesc jurnaliștii prin intermediul acțiunilor în instanțe. „Fie ne hărțuiesc, fie ne atacă în judecată. În cazul lui Igor Popa, suntem hărțuiți de soția sa, care depune plângeri peste tot. În cazul persoanelor care au funcții sus-puse, jurnaliștii rămân singuri în lupta cu ele în justiție. Asta arată că acești demnitari nu se tem de lege și nu se tem de organele care trebuie să-i verifice. Dacă am ști că organele de drept investighează și duc la bun sfârșit anchetele, asta ne-ar da curaj și poate mai mulți jurnaliști ar face investigații. Dar mulți se descurajează, pentru că investigațiile comportă riscuri, cheltuieli și timp. De exemplu, nu se face nimic pe partea de donații. Noi descoperim persoane din justiție cu donații foarte mari în declarații de avere, nu se întâmplă nimic, chiar dacă se vede cu ochiul liber că sunt bunurile pe care judecătorii și procurorii nu le pot justifica, organele de drept nu fac nimic să elimine această problemă”, a spus Cornelia Cozonac.

Un alt jurnalist, Vladimir Thorik, de la Rise Moldova, a făcut o comparație cu alte țări, unde autoritățile fac cercetări în cazurile de corupție mult mai rapid și mai eficient: „Pot să fac o comparație cu reacția autorităților din alte țări, pentru că lucrăm și cu alte țări și pot să spun că în Moldova nu există reacție. Acele dosare penale nenorocite sunt inițiate de fațadă, sunt tergiversate. Alexandr Nesterovschi a fost administrator de firmă timp de 5 ani, fiind deputat, fără să fie verificat. Au inițiat control doar după investigația noastră, a durat un an ceea ce noi am făcut în două săptămâni. Organele noastre sunt foarte rigide. Dacă e să comparăm cu autoritatea din Ucraina, NABU, investigatorii lor acționează prompt, nu este nevoie de șuturi din partea presei. Dosarele sunt investigate mai rapid”.

Consilier superior pentru justiție la Ambasada SUA: „Modul cum reacționează autoritățile nu reduce din importanța jurnalismului de investigație și rolul în formarea societății civile din Republica Moldova”

La evenimentul de prezentare a studiului a participat și Kevin Lanigan, consilier superior pentru justiție la Ambasada SUA, fost procuror în statul Arizona, specializat pe crima organizată și corupția publică. „Un jurnalist de investigație bun este bun oriunde s-ar afla. Într-un mediu sănătos, el poate fi un instrument foarte eficient pentru procurori, pentru organele de drept, actorii anticorupție, care își pot baza acțiunile pe investigații jurnalistice”, a subliniat reprezentantul Ambasadei SUA. Deși a apreciat faptul că instituțiile moldovenești reacționează la investigațiile jurnalistice, a remarcat că „desigur, sunt mai multe întrebări cu privire la finalitatea acestor cazuri”. „Cea mai importantă funcție a  jurnalismului de investigație este să aducă lumină asupra încălcărilor, să le relateze publicului. Modul cum reacționează autoritățile nu reduce din importanța jurnalismului de investigație și rolul în formarea societății civile din Republica Moldova”, a subliniat Kevin Lanigan.

Sfaturi pentru jurnaliști, de la organele de drept: ”Poate un proces de judecată să fie acea platformă pe care jurnaliștii să-și arate măiestria în fața unei persoane vizate în investigație, care să piardă acel proces”

În replică la cele relatate de autorii studiului și de jurnaliști de investigație, reprezentanții instituțiilor de drept au recunoscut că reacțiile ar fi putut fi mai prompte și mai eficiente, dar au dat vina fie pe cadrul legal rigid și incomplet, fie pe experiențe negative pe care le-au avut unii investigatori cu unii jurnaliști de rea-credință. Totodată, unii au venit cu sfaturi și recomandări pentru jurnaliști, fapt care a provocat nemulțumirea acestora.

Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Eduard Varzari, le-a propus jurnaliștilor să vadă în faptul că sunt atacați în judecată o oportunitate de a-și dovedi dreptatea: „Poate un proces de judecată să fie acea platformă pe care jurnaliștii să-și arate măiestria în fața unei persoane vizate în investigație, care să piardă acel proces. Dacă se inițiază un proces judiciar, poate nu este chiar atât de rău și persoana respectivă... poate fi arătat locul ei și că nu are dreptate și că jurnalistul a acționat cu bună diligență și a spus lucrurilor pe nume”, a spus procurorul.

Șeful Direcției educație anticorupție din cadrul CNA, Ion Pruteanu, i-a sfătuit pe jurnaliști să colaboreze cu organele de drept înainte de a publica materialele lor de investigație. „ Ar fi bine ca jurnaliștii când au informații să colaboreze la direct cu organele competente până a da publicității sau a scoate în tiraj investigația, deoarece după asta, tehnic, nu pot fi verificate anumite momente ale infracțiunilor de corupție. Sunt anumite fapte consumate”.

Reprezentata ANI, șefa Inspectoratului de Integritate, Alina Munteanu, a explicat că efectuarea controlului averii poate fi mai îndelungată: „Acest fapt este condiționat de tipul regimului verificat, perioada controlului, modul de viață al subiectului, al membrilor săi de familie. Din păcate, nu se înțelege un moment, că controalele se finalizează cu un act de constatare, însă sancțiunile nu pot fi aplicate imediat. Sancțiunile se aplică doar după existența unui act definitiv, adică a unei hotărâri a instanței de judecată prin care se confirmă aceste încălcări. Înțeleg foarte bine că așteptările societății sunt mari, însă în același timp înțeleg că inspectorii de integritate își exercită atribuțiile în limita cadrului legal care ne mai pune unele piedici”, a spus reprezentanta ANI.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.