Studiu: partidele, Parlamentul şi sistemul de justiție sunt cele mai vulnerabile la corupţie
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Paridele politice, „cel mai puțin rezistente”
Evaluarea atestă că toţi pilonii SNI sunt vulnerabili la corupţie. În special partidele politice, Parlamentul şi Judiciarul. „Am ajuns la concluzia că printre cele mai puţin rezistente sunt partidele politice. Am spus că formaţiunile sunt parte a Legislativului şi din cauza aceasta şi Legislativul este foarte slab. Am atras atenţia la sectorul privat care, din cauza concurenţei neloiale, se transformă în structuri oligarhice care penetrează în guvernare şi Legislativ şi încearcă să acapareze sistemul judiciar”, a explicat Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International-Moldova.
Potrivit raportului, lipsa de reputație a partidelor în societate este o consecință a cazurilor de încălcare a legislaţiei de către membrii lor. Mai mult, formaţiunile nu au cerinţe principiale privind integritatea membrilor. “Partidele politice, fiind instituţii ale statului, reflectă spiritul din societate faţă de instituţiile publice”, a subliniat Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale.
Victor Micu: ”Cele mai grave probleme din sistem sunt corupția și incompetența”
Cât despre domeniul judiciar, în raport se menţionează că legile privind responsabilitatea judecătorilor rămân imperfecte, iar adoptarea normei legale privind răspunderea disciplinară a acestora se tărăgănează. Mai mult, susţin autorii, există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii. „Nu vrem să ne ascundem după deget. Cred că cele mai grave probleme din sistemul judecătoresc sunt corupţia şi incompetenţa. Când vorbesc de sistemul judecătoresc îi am în vedere nu doar pe judecători, ci şi pe procurori, şi pe avocaţi”, a declarat Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Autorii studiului au mai ajuns la concluzia că există practici de implicare a politicului în activitatea autorităţilor anticorupţie, cum ar fi Procuratura Anticorupţie sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Potrivit experţilor, suprapunerea de competenţe ale acestora le face activitatea în comun mai dificilă. „Desigur că este loc pentru performanţe mai mari. Există un şir de constrângeri la nivel legislativ şi instituţional. Când vorbesc despre probleme instituţionale mă refer la alocarea resurselor care nu sunt suficiente în prezent. De asemenea, este nevoie de a desfăşura mai multe instruiri pentru că e importantă şi dezvoltarea subdiviziunilor analitice. În prezent, avem bani pentru salarii, nu şi pentru desfăşurarea unor campanii ample”, a recunoscut Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA.
Recomandare: este necesară sporirea integrității aleșilor
O altă concluzie la care au ajuns autorii studiului este faptul că organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne nu este suficient de independent. La fel, selectarea membrilor Comisiei Electorale Centrale pe criterii politice afectează independenţa instituţiei, iar mass-media este concentrată excesiv în mâinile unui singur proprietar.
Autorii vin cu mai multe recomandări. Ei sugerează reprezentanţilor Guvernului să sporească transparenţa în procesul decizional și în administrarea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale. Parlamentul este îndemnat să întărească integritatea deputaţilor şi să ia atitudine promptă faţă de încălcările de lege comise de aleşi. În domeniul judiciar, specialiştii cred că ar trebui catalizată reforma, în special cea a Procuraturii. Partidele politice, în opinia autorilor studiului, ar trebui să dezvolte o democraţie internă reală şi să stabilească cerinţe principiale privind integritatea membrilor, dar şi să se conformeze rigorilor de transparenţă în finanţarea formaţiunilor şi campaniilor electorale. „Este nevoie de mai puţină politizare a organelor de stat și mai multă transparenţă în luarea deciziilor şi în angajarea funcţionarilor în serviciul public. Astfel, prioritate trebuie să se dea nu preferinţelor politice, ci integrităţii şi profesionalismului”, a concluzionat Lilia Caraşciuc.
Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.
Tinerii au fost informați cum să se implice în luarea d...
Peste 30 de persoane, elevi de la câteva licee și gimnazii din raionul Drochia, profesori, asistenți sociali, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor locale, au participat la întâlnirea tematică “Accesul la informație și transparența în procesul decizional pe înțelesul tuturor”, desfășurat la 12 octombrie a.c., în satul Țarigrad, raionul Drochia. Evenimentul a fost organizat de API și portalul MoldovaCurata.md, în parteneriat cu ziarul „Glia drochiană”, în cadrul campaniei de informare și încurajare a implicării civice „Fii cu ochii pe autorități!”
Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Suprem...
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova.
Șefa Direcției Cultură a autonomiei găgăuze: „Nu am act...
Șefa Direcției Cultură a Executivului autonomiei găgăuze, Marina Semionova, despre care jurnaliștii din regiune au scris că ar avea o activitate paralelă cu cea de funcționar public, susține că nu defășoară activități de antreprenoriat. Ea afirmă că într-adevăr a prestat servicii de regizare și moderare a ceremoniilor până a veni în funcția publică, adică acum un an și jumătate. Portalul regional Nokta.md a publicat un video preluat de pe Facebook, în care ar apărea Marina Semionova moderând o nuntă. Un expert anticorupție spune că legislația ar permite funcționarilor prestarea unor servicii în afara orelor de program. Portalul Moldova Curată va sesiza Autoritatea Națională de Integritate să verifice această situație.