Studiu: partidele, Parlamentul şi sistemul de justiție sunt cele mai vulnerabile la corupţie
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Paridele politice, „cel mai puțin rezistente”
Evaluarea atestă că toţi pilonii SNI sunt vulnerabili la corupţie. În special partidele politice, Parlamentul şi Judiciarul. „Am ajuns la concluzia că printre cele mai puţin rezistente sunt partidele politice. Am spus că formaţiunile sunt parte a Legislativului şi din cauza aceasta şi Legislativul este foarte slab. Am atras atenţia la sectorul privat care, din cauza concurenţei neloiale, se transformă în structuri oligarhice care penetrează în guvernare şi Legislativ şi încearcă să acapareze sistemul judiciar”, a explicat Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International-Moldova.
Potrivit raportului, lipsa de reputație a partidelor în societate este o consecință a cazurilor de încălcare a legislaţiei de către membrii lor. Mai mult, formaţiunile nu au cerinţe principiale privind integritatea membrilor. “Partidele politice, fiind instituţii ale statului, reflectă spiritul din societate faţă de instituţiile publice”, a subliniat Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale.
Victor Micu: ”Cele mai grave probleme din sistem sunt corupția și incompetența”
Cât despre domeniul judiciar, în raport se menţionează că legile privind responsabilitatea judecătorilor rămân imperfecte, iar adoptarea normei legale privind răspunderea disciplinară a acestora se tărăgănează. Mai mult, susţin autorii, există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii. „Nu vrem să ne ascundem după deget. Cred că cele mai grave probleme din sistemul judecătoresc sunt corupţia şi incompetenţa. Când vorbesc de sistemul judecătoresc îi am în vedere nu doar pe judecători, ci şi pe procurori, şi pe avocaţi”, a declarat Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Autorii studiului au mai ajuns la concluzia că există practici de implicare a politicului în activitatea autorităţilor anticorupţie, cum ar fi Procuratura Anticorupţie sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Potrivit experţilor, suprapunerea de competenţe ale acestora le face activitatea în comun mai dificilă. „Desigur că este loc pentru performanţe mai mari. Există un şir de constrângeri la nivel legislativ şi instituţional. Când vorbesc despre probleme instituţionale mă refer la alocarea resurselor care nu sunt suficiente în prezent. De asemenea, este nevoie de a desfăşura mai multe instruiri pentru că e importantă şi dezvoltarea subdiviziunilor analitice. În prezent, avem bani pentru salarii, nu şi pentru desfăşurarea unor campanii ample”, a recunoscut Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA.
Recomandare: este necesară sporirea integrității aleșilor
O altă concluzie la care au ajuns autorii studiului este faptul că organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne nu este suficient de independent. La fel, selectarea membrilor Comisiei Electorale Centrale pe criterii politice afectează independenţa instituţiei, iar mass-media este concentrată excesiv în mâinile unui singur proprietar.
Autorii vin cu mai multe recomandări. Ei sugerează reprezentanţilor Guvernului să sporească transparenţa în procesul decizional și în administrarea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale. Parlamentul este îndemnat să întărească integritatea deputaţilor şi să ia atitudine promptă faţă de încălcările de lege comise de aleşi. În domeniul judiciar, specialiştii cred că ar trebui catalizată reforma, în special cea a Procuraturii. Partidele politice, în opinia autorilor studiului, ar trebui să dezvolte o democraţie internă reală şi să stabilească cerinţe principiale privind integritatea membrilor, dar şi să se conformeze rigorilor de transparenţă în finanţarea formaţiunilor şi campaniilor electorale. „Este nevoie de mai puţină politizare a organelor de stat și mai multă transparenţă în luarea deciziilor şi în angajarea funcţionarilor în serviciul public. Astfel, prioritate trebuie să se dea nu preferinţelor politice, ci integrităţii şi profesionalismului”, a concluzionat Lilia Caraşciuc.
Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Șefa Trezoreriei de la Cantemir și-a depus mandatul de...
Încă un funcționar public și-a depus mandatul de consilier local, după ce a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI). Este vorba despre Tatiana Verdeș, fost șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Teritorial Cantemir, care deține în prezent funcția de șefă la Direcția Trezoreria Teritorială din Cantemir. Funcționara era până în prezent și consilier raional din partea Partidului Liberal Democrat, însă și-a depus mandatul după ce CNI a inițiat un control pe numele ei pentru incompatibilitate de funcții. Anterior, alți câțiva consilieri din diferite raioane au renunțat la mandate în favoarea funcțiilor publice în urma deciziilor CNI.
Invitație la masa rotundă „Legile imperfecte și tergive...
API şi portalul www.moldovacurata.md vă invită la masa rotundă „Legile imperfecte și tergiversarea procesului de consolidare a mecanismelor de control pun în pericol sistemul național de integritate”, care va avea loc marți, 24 ianuarie 2017, la hotelul „Jolly Alon”.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
API prezintă un raport de monitorizare a eficienței sis...
Miercuri, 23 octombrie 2019, Asociația Presei Independente (API) va prezenta rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). În raport este evaluat cadrul legislativ și normativ care reglementează acest domeniu și sunt formulate recomandări pentru sporirea eficienței și eliminarea disfuncționalităților.