Tranzacții în familie la o primărie din raionul Râșcani
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
În anul 2012 Primăria satului Corlăteni a organizat mai multe licitații de procurare a produselor alimentare. Trei dintre ele, potrivit site-ului Agenției pentru Achiziții Publice, au fost câștigate de Întreprinderea Individuală «Baciu Mihail». Un contract a fost în sumă de 17 mii de lei, iar altul de 46 de mii de lei. Valoarea celui de-al treilea contract nu se cunoaște, întrucât termenul de executare a acestuia a fost prelungit, motiv pentru care Agenția pentru Achiziții Publice nu a indicat pe site prețul. Potrivit aceleiași surse, la licitațiile cu participarea fratelui primarului au depus oferte câte 9 și 10 agenți economici, însă a fost aleasă anume întreprinderea «Baciu Mihail».
«Nu știam că nu e voie să închei contract cu fratele»
«Da, am avut asemenea contracte în anul 2012, dacă țin bine minte, el a livrat lapte și pâine grădiniței. S-a făcut totul după proceduri, prin concurs de achiziții. Suntem obigați să facem așa. E fratele meu, el locuiește în satul Singureni, dar a participat la licitație la noi în sat. Nu știam că e o problemă. Am fost informat că nu am voie să semnez acte în privința soției sau a familiei mele», ne-a spus Anatolie Baciu. Totuși, primarul mai spune că instituțiile din localitate sunt aprovizionate cu produse alimentare deja de mai multă vreme de către alte firme.
Potrivit Legii cu privire la conflictul de interese, din categoria «persoane apropiate» fac parte soţul, soţia, persoanele înrudite prin sânge sau adopţie - părinţi, copii, fraţi, surori, bunici, nepoţi, unchi, mătuşe - şi persoanele înrudite prin afinitate -cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră.
Totuși, acest eventual conflict de interese nu va fi examinat de Comisia Națională de Integritate pentru că faptele au avut loc înainte de constituirea CNI. În cazuri similare, descoperite de presă, CNI a refuzat să pornească un control, motivând că nu are dreptul să verifice fapte produse mai devreme de constituirea sa. Vina pentru această situație ar fi a Legislativului, care a tărăgănat crearea CNI, susține experta anticorupție Mariana Kalughin. «În lipsa actelor normative subordonate, dar și în lipsa organelor menite să asigure executarea, Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese a fost inaplicabilă pînă la înființarea Comisiei Naționale de Integritate, proces care a finalizat prin numirea președintelui acesteia prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 226 din 25 octombrie 2012, dar și prin instituționalizarea de-facto a acestei autorități. Cel din urmă proces a luat mult mai mult timp. În realitate, Comisia Națională de Integritate și-a început activitatea din 2013. În speță, tocmai este cazul când nerespectarea unor prevederi legale este determinată de iresponsabilitatea legiuitorului, care a tergiversat procesul de asigurare a executării acestor prevederi», ne-a explicat Mariana Kalughin.
În ultima declarație de avere a lui Anatolie Baciu, pentru anul 2014, se arată că primarul deține 9 terenuri, două case de locuit (una obținută prin donație și alta prin moștenire), un apartament și un autoturism Hunday produs in 1999 și procurat 9 ani mai târziu cu 50 de mii de lei.
Viorica Manole
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Și-a concediat soțul ca să soluționeze un conflict de i...
Primara satului Năvârneț, raionul Fălești, Elena Hreașcă, și-a eliberat soțul din funcția de șofer la Primărie, pentru a soluționa conflictul de interese. A făcut-o în timp ce Comisia Națională de Integritate (CNI) investiga acest caz. CNI, la rândul său, deși a constatat încălcarea legii, nu a dispus sancționarea primarei, preferând să claseze cauza.
