Tranzacții în familie la o primărie din raionul Râșcani
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
În anul 2012 Primăria satului Corlăteni a organizat mai multe licitații de procurare a produselor alimentare. Trei dintre ele, potrivit site-ului Agenției pentru Achiziții Publice, au fost câștigate de Întreprinderea Individuală «Baciu Mihail». Un contract a fost în sumă de 17 mii de lei, iar altul de 46 de mii de lei. Valoarea celui de-al treilea contract nu se cunoaște, întrucât termenul de executare a acestuia a fost prelungit, motiv pentru care Agenția pentru Achiziții Publice nu a indicat pe site prețul. Potrivit aceleiași surse, la licitațiile cu participarea fratelui primarului au depus oferte câte 9 și 10 agenți economici, însă a fost aleasă anume întreprinderea «Baciu Mihail».
«Nu știam că nu e voie să închei contract cu fratele»
«Da, am avut asemenea contracte în anul 2012, dacă țin bine minte, el a livrat lapte și pâine grădiniței. S-a făcut totul după proceduri, prin concurs de achiziții. Suntem obigați să facem așa. E fratele meu, el locuiește în satul Singureni, dar a participat la licitație la noi în sat. Nu știam că e o problemă. Am fost informat că nu am voie să semnez acte în privința soției sau a familiei mele», ne-a spus Anatolie Baciu. Totuși, primarul mai spune că instituțiile din localitate sunt aprovizionate cu produse alimentare deja de mai multă vreme de către alte firme.
Potrivit Legii cu privire la conflictul de interese, din categoria «persoane apropiate» fac parte soţul, soţia, persoanele înrudite prin sânge sau adopţie - părinţi, copii, fraţi, surori, bunici, nepoţi, unchi, mătuşe - şi persoanele înrudite prin afinitate -cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră.
Totuși, acest eventual conflict de interese nu va fi examinat de Comisia Națională de Integritate pentru că faptele au avut loc înainte de constituirea CNI. În cazuri similare, descoperite de presă, CNI a refuzat să pornească un control, motivând că nu are dreptul să verifice fapte produse mai devreme de constituirea sa. Vina pentru această situație ar fi a Legislativului, care a tărăgănat crearea CNI, susține experta anticorupție Mariana Kalughin. «În lipsa actelor normative subordonate, dar și în lipsa organelor menite să asigure executarea, Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese a fost inaplicabilă pînă la înființarea Comisiei Naționale de Integritate, proces care a finalizat prin numirea președintelui acesteia prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 226 din 25 octombrie 2012, dar și prin instituționalizarea de-facto a acestei autorități. Cel din urmă proces a luat mult mai mult timp. În realitate, Comisia Națională de Integritate și-a început activitatea din 2013. În speță, tocmai este cazul când nerespectarea unor prevederi legale este determinată de iresponsabilitatea legiuitorului, care a tergiversat procesul de asigurare a executării acestor prevederi», ne-a explicat Mariana Kalughin.
În ultima declarație de avere a lui Anatolie Baciu, pentru anul 2014, se arată că primarul deține 9 terenuri, două case de locuit (una obținută prin donație și alta prin moștenire), un apartament și un autoturism Hunday produs in 1999 și procurat 9 ani mai târziu cu 50 de mii de lei.
Viorica Manole
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Una dintre firmele din dosarul licitațiilor trucate va...
Una dintre firmele care figurează în dosarul licitațiilor trucate pentru procurarea produselor alimentare în grădinițe, deschis la sfârșitul anului 2016, continuă să participe la licitații, iar acum o săptămână a obținut un contract de peste 100 de mii de lei la Spitalul de psihiatrie din Bălți. Responsabilii de la Agenția Achiziții Publice spun că firma este admisă la licitații deoarece nu figurează în lista neagră, iar urmărirea penală a administratorului nu este temei pentru descalificare.
Camera Înregistrării de Stat oferă informaţii învechite...
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.
Ce se ascunde în spatele afacerilor de pe piața farmace...
Situația de pe piața farmaceutică din R. Moldova este alarmantă, atenționează comisia parlamentară de anchetă privind examinarea situației pe această piață. Portalul "Moldova Curată” a făcut rost de raportul acestei comisii care dezvăluie ce se ascunde în spatele medicamentelor care ne sunt administrate atunci când ne îmbolnăvim.
CSM vrea să verifice averile judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.
