Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au opus miniștrii propuși de PDM
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Proiectele au fost prezentate în ședința Guvernului din 16 iunie de ministrul Justiției, Vladimir Grosu, după ce fuseseră retrase de pe ordinea de zi a ședinței din 10 iunie 2015. Ministrul a explicat că acestea vin să înlocuiască mai multe acte legislative învechite și să eficientizeze procesul de depunere și verificare a averilor și intereselor personale ale funcționarilor și demnitarilor.
Democratul Victor Osipov nu a votat pentru pachetul anticorupție, motivând că proiectele nu vor avea sprijinul deputaților
Totuși, pachetul de legi nu a obținut susținerea necesară, fiind votat doar de 9 membri ai Executivului. Motivul, expus de vicepremierul din partea Partidului Democrat Victor Osipov, ar fi lipsa susținerii politice pentru aceste proiecte. Potrivit acestuia, o serie de parlamentari din coaliția de guvernare nu sunt de acord cu conceptul acestei reforme a sistemului de integritate, mai exact cu faptul că procedura de luare a deciziilor în cadrul CNI ar fi concentrată în mâinile președintelui structurii reformate, pentru că dispare administrarea colegială a acestui sistem, iar inspectorii de integritate ar avea ”puteri foarte mari”. ”Această reformă nu are suport parlamentar garantat și va fi întoarsă de deputați la Guvern”, a spus Victor Osipov.
Amintim că pretenții similare au fost exprimate anterior și de către actualii membri ai CNI, care au adresat și o scrisoare deschisă autorităților, despre care a scris și Moldova Curată.
La elaborarea acestor proiecte au participat experți din România și chiar un expert al Consiliului Europei. ”Nu a fost ideea noastră năstrușnică să elaborăm aceste proiecte”, a spus în replică ministrul Justiției, Vladimir Grosu. El a fost susținut și de ministrul Educației, Maia Sandu, dar și de premierul demisionar, Chiril Gaburici. ”Îmi pare rău, e o inițiativă bună europeană”, a spus Chiril Gaburici, după ce pachetul de legi nu a obținut susținerea majorității membrilor Guvernului. Împotrivă au votat miniștrii desemnați de către Partidul Democrat.
Conform procedurii, proiectele care nu au acumulat suficiente voturi în Guvern vor fi întoarse autorului, adică Ministerului Justiției, pentru rectificările necesare. ”Asta înseamnă că acestea revin la etapa inițială, de elaborare și definitivare, fapt ce ar putea să dureze prea mult timp și să afecteze procesul de reformă a justiției”, a explicat Mariana Kalughin.
Ce prevăd proiectele respinse de Guvern?
Proiectul privind declararea averii și intereselor personale oferă explicații exacte pentru ”conflict de interese” și introduce diferite tipuri, precum conflictul potențial de interese, real sau consumat și procedura de soluționare a acestora.
De asemenea, apare noțiunea de ”concubin/concubină” – partenerul/partenera de sex opus cu care subiectul declarării a locuit în ultimul an fiscal, precum și cea de ”beneficiar efectiv” – persoană fizică ce controlează în ultimă instanță o altă persoană fizică sau juridică ori persoană în al cărei nume se realizează o tranzacţie sau se desfăşoară o activitate şi/sau care deţine direct sau indirect dreptul de proprietate sau controlul asupra unui bun.
Se mărește și numărul subiecților care trebuie să depună declarații de avere și interese personale. Printre acești sunt membrii Consiliului de observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul profesorilor, precum și membrii nepermanenți ai Comisiei Electorale Centrale, care nu depuneau până acum aceste declarații.
De asemenea, se extinde sfera bunurilor ce urmează a fi declarate. Se adaugă în declarațiile de avere bunurile transmise gratuit personal de către demnitar sau de membrii familiei, dacă depășește suma de 20 de mii de lei, precum și activele financiare, adică numerarul în monedă națională sau valută străină care depășește suma de 20 000 lei și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. Vor mai trebui declarate, conform proiectului de lege, bunurile sub formă de metale şi/sau pietre preţioase, obiectele de artă și de cult, obiectele care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal a căror valoare unitară depășește suma de 20 000 lei, deţinute personal sau de membrii familiei și colecțiile de artă, numismatică, filatelie, arme sau alte bunuri a cărei valoare depăşeşte suma de 50 000 lei, deţinută personal sau de membrii familiei.
Proiectul de lege privind reformare a Comisiei Naționale de Integritate, care se va numi Centrul Național de Integritate, schimbă structura acestei instituții, care nu va mai fi un organ colegial, ca în prezent, dar va fi compus din mai multe organe: președintele, vicepreședintele, Consiliul de integritate, aproximativ 30 de inspectori de integritate, care vor fi competenți să verifice declarațiile și să fie agenți constatatori ai contravențiilor. Deciziile inspectorilor de integritate vor putea fi contestate în instanță.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ile...
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Olesea Stamate: ”Un control public este întotdeauna cel...
Procesul de achiziții publice trebuie să devină mai transparent, cu acces liber al publicului la mai multe documente din dosarul de achiziții, este de părere preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate. Ea a explicat, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, care sunt noutățile Legii cu privire la achizițiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016. În acest context, experta a subliniat importanță transparentizării acestui proces, de la inițiere, până la finalizare.
Aici așteptăm comentariul tău!