Ziarul CUVÂNTUL: SECRETE COMERCIALE sau Cum autorităţile din Rezina toacă milioane de bani publici

O companie din Chișinău ar fi schimbat ușile și ferestrele la școlile și grădinițele din Rezina doar pe hârtie. Asta, după ce a câștigat o licitație publică de efectuare a lucrărilor într-un proiect ambițios de eficientizare a energiei termice al Consiliului Raional. Suma contractului: peste 18 mln de lei (!) În realitate, lucrările fie au fost realizate parțial în cadrul altor proiecte, fie nu au fost făcute defel. Președinta raionului, refuză să ne dea explicațiile de rigoare, făcând trimitere la "secretul comercial", deși în joc sunt puși bani publici.
Consiliul Raional (CR) Rezina a încheiat, la 15 septembrie 2014, cu SRL “Altcom-Impex” din Chişinău, un contract în valoare de 18,08 mln de lei, care prevedea schimbarea uşilor şi ferestrelor la 21 de instituții de învățământ din raion. (Proba nr.1. ) Contractul a fost atribuit acestui agent economic în urma unei licitații publice. Însă mai mulți reprezentanți ai Consiliului Raional ne-au spus că nu-și amintesc ca proiectul dat să fi fost trecut prin consultări publice și prin procedura obligatorie de examinare și aprobare de către Consiliul Raional.
Oficial ne merge bine
Lucrările prevăzute în contract au fost îndeplinite pentru toată suma (peste 18 mln lei), până la ultimul leu. Cel puțin asta reiese din 2 procese-verbale de efectuare a lucrărilor, întocmite încă în 2015, care au intrat în posesia redacției CUVÂNTUL şi la care sunt atașate şi 2 facturi fiscale, toate confirmate cu ştampilele şi semnăturile reprezentanţilor părţilor. (Proba nr. 2-3).
Realitatea este, însă, alta. În perioada 2014-2017, din bugetul raionului, pentru lucrări de conservare a energiei termice, prin instalarea ușilor și ferestrelor din tâmplărie PVC, la mai multe școli și grădinițe, au fost alocaţi peste 3 mln lei. Suma reprezintă însă contribuţia bugetului raionului la nişte proiecte finanţate de Fondul de Eficienţă Energetică, primării, alţi investitori şi implementate de mai mulți agenți economici. Despre proiectul de peste 18 mln lei şi firma SRL ”Altcom-Impex” directorii mai multor școli și primari cu care am reușit să discutăm nu ne-au putut spune nimic.
Cine şi cum a valorificat contribuţiile din bugetul raionului
”Primăria Saharna Nouă a câștigat în semestrul doi al anului 2014 un grant în valoare de 1,66 mln lei de la Fondul de Eficiență Energetică destinat pentru reparația clădirii gimnaziului local. Consiliul Raional Rezina a suplimentat acest grant cu 327 mii lei. Grupul de lucru de la primărie a decis să încredințeze pro-iectul SRL ”Toplider”, care s-a angajat să facă lucrul în 6 luni… În septembrie 2014 – decembrie 2015 firma a efectuat lucrări în valoare de numai 612,6 mii lei, ulterior termenul a fost prelungit, dar SRL ”Toplider” nu și-a respectat obligațiunile și contractul a fost reziliat. Acum Primăria este în căutarea altui antreprenor pentru a încheia proiectul”, declară Maria Macrii, primara comunei Saharna Nouă, care nu a pomenit niciun cuvânt de SRL ”Altcom-Impex”.(Proba nr.4)
Pentru schimbarea geamurilor la Gimnaziul Mateuți, în 2014, Consiliului Raional a alocat 400 mii lei. Potrivit Aureliei Ursachi, directoarea instituţiei, până atunci, din surse proprii a fost schimbată o parte din tâmplărie. În anii 2014-2015 au fost efectuate lucrări în valoare totală de 344 mii lei, alocaţi din bugetul raional. Lucrările au fost efectuate, însă, de SRL ”Flux-Meșter V.A.” şi SRL „Mobiport Lux” și nicidecum de SRL ”Altcom-Impex”(Proba nr.5)
Și primarul s. Cuizăuca, Ion Țurcan, ne-a comunicat că în 2014 Primăria a demarat un proiect de reparație a Liceului Teoretic ”Ion Creangă” și grădiniței de copii în valoare de 2,88 mln lei, finanțat de Fondul de Eficiență Energetică. ”Consiliul Raional a contribuit la acest proiect cu 500 mii lei, alocați în aprilie 2017. SRL ”Nobil-Invest”, care a câştigat licitaţia, încă continuă lucrările”, a precizat primarul. Iarăși, niciun cuvânt despre careva lucrări efectuate de SRL ”Altcom-Impex”. (Proba nr.6)
Bani alocați, dar neachitați
Într-un răspuns la solicitarea de informații a redacției ziarului CUVÂNTUL, președinta raionului Eleonora Graur ne da asigurări că ”toate sumele alocate prin deciziile Consiliului Raional au fost transferate în întregime beneficiarilor și folosite integral conform destinației”. (Proba nr.7)
În acelaşi context Lidia Lazari, şefa Direcţiei Învăţământ, Tineret şi Sport Rezina susţinea că în anii 2014-2016 Consiliul Raional a alocat Gimnaziului Solonceni, LT “Ioan Sârbu” din Ignăţei şi Gimnaziului Echimăuţi surse financiare pentru lucrări de eficentizare a energiei termice. Administraţiile instituţiilor respective au selectat antreprenorii prin licitaţi şi aceştea au efectuat lucrările prevăzute în contracte. (Proba nr. 8)
Afirmațiile doamnelor Graur şi Lazari sunt contrazise de declarațiile directoarelor şcolilor din Ignăţei şi Solonceni.
De exemplu, prin Decizia nr 1/2 din 15 februarie 2016, cu titlu de contribuţii la proiectele de eficienţă energetică, Consiliul Raional Rezina a repartizat LT „Ioan Sârbu” din Ignăţei 581 mii, iar Gimnaziului Solonceni – 324 mii lei. (Proba nr. 9 A)
Galina Platon, directoarea LT ”Ioan Sârbu” ne scriecă nu au primit suma respectivă şi lucrările nu au fost executate. „Tâmplăria la liceul nostru a fost schimbată prin anii 2010-2011, când era alt director. Iar în 2016, după cum ni s-a spus, din cauza condiţiilor financiare precare din republică, Guvernul n-a permis achiziţiile publice. Banii n-au fost valorificaţi şi au fost luaţi de consiliu”, ne-a explicat dna Platon.
Irina Zaiaţ ne-a spus că la Gimnaziul Solonceni în a. 2015 a fost schimbată tâmplăria. Dar cine anume a efectuat lucrările, cât au costat acestea habar nu are. “A venit un grup de oameni, au schimbat tâmplăria şi au plecat, nouă nu ne-au lăsat niciun document”, a precizat directoarea. (Proba nr. 10).
La Gimnaziul Pripiceni-Răzeşi majoritatea uşilor şi ferestrelor, după cum ne-a informat directoarea Ludmila Negară, au fost schimbate în anii 2013-2014, cheltuielile fiind acoperite de primăria comunei – 140 mii şi Consiliul Raional – 200 mii lei. „În 2015, în cadrul proiectului acela mare (de peste 18 mln de lei – n.r.), gestionat de administrația raionului, la noi au fost schimbate vreo 10 uşi de la grupurile sanitare”, a menţionat directoarea (Proba nr. 10 A).
În unul din cele 2 acte despre lucrările efectuate de SRL “Altcom-Impex” este indicat că la Gimnaziul Pripiceni-Răzeși firma dată ar fi valorificat 342 mii lei.
Şi încă ceva. Potrivit actelor în valoare de 18,08 mln lei, nominali-zate mai sus, în 2015, la gimnaziile din satele Ţahnăuţi şi Lipceni au fost cheltuiţi, pentru schimbarea tâmplăriei, 356 mii şi, respectiv, 241,2 mii lei. E greu de înţeles care a fost rostul acestor cheltuieli, dacă în anii următori ambele gimnazii, din lipsă de elevi, au fost închise?
Cum CR Rezina a legiferat niște lucrări fictive
În semestrul doi al anului 2016, Consiliul Raional Rezina solicită de la Guvern, în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării, finanţarea a trei proiecte în sumă totală de 1,32 mln lei, care prevedeau schimbarea tâmplăriei la trei școli. Unul dintre acele proiecte, în valoare de 510,6 mii lei, viza Şcoala primară–grădiniţă Tarasova. Potrivit fostului viceprim-ministru Gheorghe Balan, informaţie confirmată şi de viceministra Finanţelor Maria Carauş, proiectele au fost acceptate, iar banii – transferaţi Consiliului Raional Rezina la sfârşitul anului 2016. (Proba nr.11)
Marcel Rusu, șeful Secției Construcții, Drumuri și Gospodărie Comunală a CR Rezina, afirma într-un răspuns pentru CUVÂNTUL că acest contract a fost gestionat de Consiliul Raional, iar lucrările în valoare de 184,2 mii lei au fost efectuate în 2015 de SRL „Altcom-Impex”. (Proba nr.12)
Altceva declară Valeriu Palii, primarul comunei Solonceni, din care face parte şi s. Tarasova. Primarul a prezentat un set de documente, care confirmă că astfel de lucrări nu au fost efectuate în 2015. Mai exact, tâmplăria şi acoperişul acestei şcoli au fost schimbate încă în anii 2011-2012, graţie unui proiect finanţat de FISM şi executat de SA ”Speţmontaj” din Rezina. (Proba nr.13)
Acest caz a fost subiectul unui articol publicat în CUVÂNTUL. Consiliul Raional a reacţionat la acea publicaţie într-un mod neaşteptat: în şedinţa din 6 decembrie 2017 a adoptat o decizie prin care valoarea lucrărilor de schimbare a tâmplăriei la Școala-grădiniță Tarasova, neexe-cutate de fapt, este trecută de la balanța administrației raionului la cea a Primăriei Solonceni (!?) (Proba nr.14)
Guvernarea susţine cu 10 mln de lei o afacere suspectă
În octombrie 2017 președinta Eleonora Graur se adresează cu un demers către colegul de partid, deputatul PDM Sergiu Sârbu. (Proba nr.15). Informându-l despre contractul cu SRL „Altcom-Impex”, Graur menționează că firma și-a onorat obligațiile (!?), dar Consiliul, din lipsă de mijloace, i-a achitat numai 558 mii lei. Precizând că termenul de plată a datoriei a expirat la 1 septembrie 2017, președinta îl roagă pe deputat că contribuie la alocarea CR Rezina, din bugetul de stat, a sumei de 17,5 mln lei. Preşedinta nu pomeneşte în scrisoare nici un cuvânt de un alt contract încheiat între CR Rezina şi SRL „Altcom-Impex” la 25 septembrie 2017, în valoare de 10 mln de lei, care prevede acelaşi tip de lucrări. Sârbu a reacționat imediat, iar peste două săptămâni Comisia Parlamentară Economie, Buget și Finanțe examinează demersul deputatului și îl susține. Guvernul procedează la fel, atât doar că reduce suma până la 10 mln lei. Și Parlamentul votează fără probleme amendamentul. Iar la 27 decembrie 2017 suma respectivă este transferată pe contul CR Rezina. (Proba nr.16)
După ce Parlamentul votează amendamentele la Legea Bugetului de Stat, CR Rezina înregistrează la Trezoreria locală contractul cu SRL „Altcom-Impex” în valoare de 10,558 mln lei. (Proba nr.17).
Am încercat să obţinem o reacție vizavi de această afacere şi de la administrația SRL ”Altcom-Impex”, expediind în mod repetat scrisori la adresa juridică a firmei, însă până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns. Proprietarul firmei, Alexandru Ţugui nu a răspuns nici la telefon.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...
Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.
Primăria rudelor la Bogzești
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat.
Bugetarii moldoveni cu vile în Borsec
Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcţionari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec deţin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca şi Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidenţial Ion Păduraru şi Ion Midrigan, medicul personal al preşedintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei nu au indicat aceste imobile în declaraţiile de avere.
Magistratul Sergiu Arnăut are pe conturi sume care depă...
Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut, ajuns în trecut în atenția CNI și a procurorilor anticorupție pentru nedeclararea casei în care locuiește, a declarat pentru anul trecut, 2016, sume de bani care depășesc veniturile sale legale. Arnăut ridică atât salariu, cât și pensie, însă nici cumulate, aceste venituri nu ajung la mărimea sumei de pe conturile sale. Solicitat să explice proveniența banilor, judecătorul a evitat răspunsul, însă ne-a sugerat să nu „interpretăm eronat”.
Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea confl...
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.
După „deconspirarea secretului de la „Moldsilva” au fos...
Un contract de arendă a fost reziliat şi doi funcţionari publici de la Agenţia „Moldsilva” au fost concediaţi. Acest lucru s-a întâmplat după publicarea investigaţiei „Secretul de la Moldsilva”, în luna martie 2014, în care au fost aduse probe ce arătau că unii angajaţi şi rudele lor au arendat fâşii forestiere, încălcând legislaţia. După mediatizarea acestor cazuri de către Moldova Curată, din suprafaţa totală de peste cinci hectare de teren forestier arendat de funcţionarii de la „Moldsiva”, patru hectare au fost redate în folosinţa statului.
Aici așteptăm comentariul tău!