Zubco scapă de amenda Comisiei Naționale de Integritate
Fostul procuror general, Valeriu Zubco, a fost absolvit de obligația de a achita amenda în valoare de 6 000 de lei pentru că s-ar fi aflat într-un conflict de interese în cazul vânătorii din Pădurea Domnească.
Judecătoria sectorului Râșcani a dispus anularea hotărârii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) prin care aceasta l-a amendat pe Zubco pentru conflictul de interese depistat în cazul Pădurea Domnească.
Magistrații care au examinat contestația depusă de Zubco au ajuns la concluzia că fostul procuror nu era obligat să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că Gheorghe Crețu este bănuit că l-ar fi omorât pe Sorin Paciu, atâta timp cât asupra judecătorului Curții de Apel Chișinău nu exista o bănuială rezonabilă. De asemenea, cred judecătorii Judecătoriei Râșcani, Zubco nu era obligat nici să anunțe Parlamentul despre incidentul de la vânătoare, întrucât Procuratura Generală este o instituție autonomă.
Astfel, potrivit instanței, CNI și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco.
Contactat de portalul Moldova Curată, Anatolie Donciu, președintele CNI, a declarat că nu poate comenta decizia instanței, chiar dacă nu este de acord cu aceasta.
„Noi am contestat decizia judecătoriei Râșcani la Curtea de Apel Chișinău. În rest, nu pot comenta decizia instanței, pentru că ea are valoare de lege”, a declarat Donciu, precizând că CNI s-a condus de prevederile legale atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco.
Amintim că, la 21 martie curent, CNI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către ex-procurorul general Valeriu Zubco, participant la vânătoarea din Rezervația naturală ,,Pădurea Domnească", care s-a soldat cu decesul lui Sorin Paciu. Comisia a dispus atunci amendarea lui Zubco cu 6000 de lei. Fostul demnitar a contestat însă actul în instanță.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidațilo...
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
