Achizițiile, veriga slabă a instituțiilor publice
Niciunul dintre dosarele penale deschise în ultimii ani de CNA sau Procuratura Anticorupție pentru presupuse fraude comise în procesele de achiziții publice nu s-au soldat cu vreo condamnare, iar cele mai răsunătoare dintre ele se află încă la faza de urmărire penală și nu există niciun bănuit. În majoritatea cazurilor ele figurează prejudicii de milioane de lei. Consiliul Naţional de Participare susţine că în ultimii 2 ani a făcut nenumărate demersuri către Guvern în privinţa asigurării transparenţei achiziţiilor publice, însă lucrurile nu s-au schimbat.
Dosarul autobuzelor şcolare
La aproape doi ani de la intentarea dosarului pentru abuz în serviciu comis de conducătorii Ministerului Educației în 2012 la cumpărarea a 100 de autobuze școlare, încă nu există persoane bănuite, iar ancheta e departe de a fi finalizată. În luna iunie Centrul Național Anticorupție anunța că a audiat doar reprezentanții firmei care a livrat autobuzele și a solicitat un set de acte de la Ministerul Educației. Ca și în alte cazuri, procedural, ordinea formală de organizare a licitației de achiziții publice a fost respectată. Și totuși, ulterior s-a descoperit că statul a plătit de aproape două ori mai mult pe vehicole și că factorii de decizie de la Minister au ales (intenționat?) o ofertă care era în detrimentul bugetului public.
Dosarul cărbunelui de la Departamentul Instituțiilor Penitenciare
Un alt dosar cu o vechime de aproape doi ani este cel care vizează cumpărarea, tot în anul 2012, de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP), a unui lot de cărbune. Cauza penală a fost deschisă la 14 ianuarie 2013 conform art. 191 al. 5 Cod Penal (delapidarea averii străine). Nici în acest dosar, gestionat acum de către Inspectoratul de Poliție Botanica, nu există bănuiți, iar fostul șef al DIP, în funcție la momentul procurării cărbunelui, Veaceslav Ceban, nu a fost nici măcar audiat. Și în acest caz procedurile formale au fost respectate.
Achiziții suspecte la Ministerul de Interne
Ultimul caz răsunător legat de achiziţiile publice vizează Ministerul de Interne. Dosarul penal a fost deschis la 27 iunie 2014 pentru neglijență în serviciu, în baza constatărilor Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor, care a efectuat un control la începutul acestui an. Între alte nereguli, Inspecția Financiară a descoperit că timp de câțiva ani mai multe licitații au fost câștigate de una și aceeași firmă, ”CNG CAR” SRL, chiar dacă în unele cazuri aceasta nu era specializată pe serviciile de care avea nevoie Ministerul. Unul dintre contractele pomenite în raportul Inspecției Financiare a fost încheiat la 22 iulie 2013 și prevedea livrarea de echipament în valoare de peste 1 milion de lei. Ulterior s-a constatat că firma ”CNG CAR”, a procurat echipament de la alte două firme, întrucât ea însăși nu este producător de articole textile. Astfel, inspectorii au notat că venitul total al acestei firme a constituit 227,8 mii de lei sau 21,2 % din tranzacție.
În răspunsul întocmit de MAI referitor la acest capăt de acuzare formulat de Inspecția Financiară se spune: ”Corectitudinea desfășurării și condițiile indicate în documentele de licitație au fost coordonate cu juriștii din cadrul DGJ a MAI și specialiștii SAL al IGP a MAI. Prin urmare, MAI și IGP au respectat legislația în vigoare cu referință la contractarea bunurilor respective”.
O altă constatare semnalată drept neregulă de către Inspecția Financiară este faptul că anunțurile privind concursurile de achiziții mai mari de 2,5 milioane de lei (în special la achiziționarea autoturismelor) nu au fost publicate în buletinul ”Official Journal of European Community”, așa cum prevede Legea privind achizițiile publice. ”Astfel, a fost exclusă posibilitatea de participare la licitația publică organizată a agenților publici din străinătate, inclusiv a producătorilor automobilelor, care pot propune prețuri reale a mărfii”, au notat inspectorii Inspecției Financiare.
La rândul său, Ministerul susține că a solicitat publicarea în buletinul extern, însă Agenția pentru Achiziții Publice ar fi răspuns că Republica Moldova nu este parte a unor acorduri internaționale, de aceea cererile de ofertă nu pot fi publicate acolo.
Solicitat de Moldova Curată, directorul adjunct al Agenției pentru Achiziții Publice, Ghenadie Grib, a explicat că, într-adevăr, legislația moldovenească prevede că instituțiile de stat sunt obligate să publice în buletinul Uniunii Europene cererile de oferte mai mari de 2,5 milioane de lei pentru bunuri și de 99 milioane de lei pentru servicii, însă această prevedere nu poate fi aplicată pentru că Republica Moldova încă nu este membră a Uniunii Europene. ”Noi am avut o tentativă de a publica acolo, dar ni s-a spus foarte clar că trebuie să avem cel puțin statut de asociat. De aceea această prevedere din legislația noastră este caducă, adică nu are deocamdată putere legală”, a explicat Ghenadie Grib.
Legislație avem, bună credință – nu
Experții anticorupție susțin că în privința achizițiilor publice, nu legislația ar fi de vină, ci buna credință a funcționarilor care organizează licitațiile. Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Dreprturile Omului (CREDO), spune că o bună parte din nereguli ar putea fi evitate dacă întreg procesul – de la anunțarea cererilor de oferte și până la selectarea câștigătorilor – ar fi transparent, așa cum prevede Legea cu privire la transparența decizională. ”Din păcate, nu toți funcționarii aplică această lege și se conduc exclusiv de Legea cu privire la achizițiile publice. Iar acest fapt face imposibilă urmărirea întregului proces și verificarea participanților la licitații”, spune Sergiu Ostaf.
Potrivit Galinei Bostan, director al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, faptul că instituțiile de drept deschid dosare penale în cazul achizițiilor care au fost verificate și aprobate de Agenția pentru Achiziții Publice indică asupra existenței unei probleme în activitatea Agenției. ”Presupun că Agenția, pe lângă oportunitatea achiziției, verifică și prețul. Și dacă Agenția nu constată ceea ce constată Procuratura atunci există o problemă. Nu cred că este vorba de legislația imperfectă, mai degrabă e lipsă de bună credință. Dacă au fost făcute procurări de servicii sau bunuri de aceeași calitate ca și la alte oferte, dar s-a plătit mai mult, ne întrebăm, firesc, unde a ajuns diferența de preț”, a conchis Galina Bostan.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Doi magistrați au obligat Primăria să le dea apartamen...
Unii judecători din Chișinău profită de lege și cer locuințe gratuite de la stat, chiar dacă au apartamente sau case somptuoase care le depășesc vădit veniturile. Responsabilii de la Primărie afirmă că magistrații obligă prin judecată autoritățile locale să îi asigure cu spațiu locativ. Chiar dacă înainte de a le fi eliberat un bon de repartiție, judecătorii trebuie să prezinte documente care demonstrează că nu dețin alte spații locative, în cel puțin două cazuri descoperite de Moldova Curată, această regulă a fost neglijată.
Primarul din Ghidighici, dintr-un conflict de interese...
La 19 februarie curent, primarul localității Ghidighici din muncipiul Chișinău, Ion Begleț, a fost condamnat de către judecătoria Buiucani pentru abuz în serviciu, deoarece acesta şi-a numit feciorul în calitate de viceprimar. Deţinând funcţia de viceprimar, fiul ar fi fost premiat ilegal de tatăl său. Alesul local a primit o amendă şi interdicție de a ocupa funcții publice vreme de cinci ani. Hotărârea de judecată emisă este cu drept de atac.
CNI „rămâne” în pădure
După numeroşii angajaţi ai Agenţiei „Moldsilva”, care s-au ales cu acte de constatare a conflictelor de interese sau nedeclarare a averii, a venit şi rândul directorilor Întreprinderii de Stat Rezervaţia Naturală „Plaiul Fagului” şi Întreprinderii de Stat pentru silvicultură „Soroca” să fie verificaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Ei sunt suspectaţi că admit conflicte de interese la locul de muncă, deoarece soţiile le sunt subalterne la serviciu. CNI examinează în prezent deciziile emise de către aceştia în favoarea soţiilor lor.
Judecătorul Ghenadie Eni: ”Demisia mea nu are legătură...
Magistratul Ghenadie Eni, care a demisionat din funcția de judecător și de președinte al Curții de Apel Cahul la începutul lunii iulie, spune că demisia sa nu are legătură cu acuzațiile care i-au fost aduse referitoare la primirea unui teren pentru construcție de la Primăria Cahul. ”La 29 aprilie am împlinit 50 de ani. Asta e vârsta de pensionare pentru un judecător. Am decis să mă pensionez, dar să practic dreptul în continuare. Chiar ieri am depus cerere să fiu admis în profesia de avocat”, a spus Ghenadie Eni pentru Moldova Curată.
Conflictul de interese admis de Gheorghe Duca a fost co...
Instanţa de apel a decis că preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Gheorghe Duca, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a transmis în gestiunea Universităţii Academiei, condusă de soţia sa, peste 100 de hectare de teren, un bloc administrativ şi o cafenea. Decizia instanţei de apel vine după ce, cu doi ani în urmă, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că oficialul nu şi-a declarat interesele personale în acest caz, dar nici nu a soluţionat conflictul de interese în termen de trei zile, aşa cum prevedea legea. Atunci, Gheorghe Duca a atacat în judecată actul CNI, însă a pierdut cauza.