Al doilea Raport de monitorizare al ANI: ”Un act de constatare a costat 500 de mii de lei. Nu e prea scump sistemul, față de impactul pe care îl produce?”

Cu ochii pe ANI 19 februarie 2020 1092
Expertele M.Kalughin și E. Prohnițchi prezintă rezultatele monitorizării ANI



La aproape patru ani de la reformare, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) dă dovadă de capacitate redusă de verificare a averilor și intereselor demnitarilor și nu justifică, deocamdată, cheltuielile alocate din bugetul de stat pentru funcționalitatea instituției. Cel de-al doilea raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, prezentat de Asociația Presei Independente și de portalul MoldovaCurată.md, arată mai multe deficiență în acest sector. Autorii raportului recomandă revizuirea legislației și asigurare unui nivel mai mare de transparență în activitatea ANI.

Doar 2,4 la sută din declarații au fost examinate

Raportul analizează datele referitoare la activitatea ANI și a Consiliului de Integritate al ANI în perioada 2018-2019. Potrivit datelor de pe portalul declarațiilor de avere și interese, la începutul acestui an, erau încărcate 153 150 de declarații de avere și interese personale, semnate digital și depuse în format electronic în 2018-2020. În 2019, inspectorii de integritate au examinat 2 764 de declarații de avere și interese  anuale, ceea ce constituie 2,4 la sută din numărul total.

Una dintre autoarele raportului de monitorizare, experta anticorupție Elena Prohnițchi, a remarcat capacitatea redusă a ANI de verificare a declarațiilor, care este comparabilă cu cea a fostei Comisii Naționale de Integritate, în perioada sa de instituționalizare. De exemplu, în 2013 CNI a verificat 3 la sută din cele 110 000 de declarații recepționate. Experta a identificat două cauze ale acestui randament redus, una fiind, desigur, numărul mic al inspectorilor de integritate, în prezent fiind angajați numai 17 dintr-un total de 43 necesari. Un alt impediment semnalat este legat de sistemul e-Integritate, care nu funcționează așa cum s-a promis inițial, și nu identifică în mod automat declarațiile ”problematice”  ce nu respectă cerințele de formă.  

700 de procurori și judecătoi verificați – 6 controale inițiate

Pentru prima dată, anul trecut, printr-un ordin al președintei ANI, Rodica Antoci, s-a dispus verificarea declarațiilor tuturor judecătorilor, aproximativ 400, și a  300 de procurori, din totalul celor 700. În acest fel, a fost aplicată o prevedere a Legii cu privire la ANI, prin care cel puțin 40 la sută dintre controalele declarațiilor în decursul unui an calendaristic trebuie să vizeze persoane cu demnitate publică. Ca urmare, au fost inițiate 6 controale în cazul magistraților și 16 cauze contravenționale pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor (pe numele a 8 judecători și 8 procurori).

 

”Aceste rezultate vin în dezacord cu multiplele investigații jurnalistice care au vizat stilul de viață luxos al unor judecători și procurori, neconform cu veniturile obținute, donațiile impunătoare primite și bunurile scumpe pe care le dețin”, a subliniat Elena Prohnițchi.

”Capacitatea de control a ANI rămâne a fi redusă”

Raportul mai constată că, odată cu creșterea numărului de inspectori angajați, pe parcursul anilor 2018-2019 a crescut de mai bine de 2 ori și numărul sesizărilor privind incidentele de integritate, examinate de către ANI și finalizate cu întocmirea unui proces-verbal, de la 179 în 2018, la 453 în 2019. De asemenea, procentul de finalizare a controalelor a crescut de la 28% în 2018, la 49% în 2019, la fel și numărul actelor de constatare emise. În total, în perioada 2018-2019, ANI a emis 185 de acte de constatare, dintre care 62 sau 33% au fost clasate. ”Totuși, capacitatea de control a ANI rămâne a fi redusă, dacă raportăm acest indicator la numărul de declarații anuale depuse de către subiecții declarării sau la numărul de declarații de avere și interese verificate”, se subliniază în document.

Buget de milioane, amenzi de 200 de mii de lei

Totodată, cele mai multe acte de constatare sunt pe cazuri de conflicte de interese, mai mult de 60 la sută, iar cele referitoare la controlul averilor și intereselor reprezintă aproximativ 8 la sută. În același timp, numărul persoanelor cu funcții înalte vizate în actele de constatare este aproape zero, cei mai mulții fiind primari și numai un procuror și un ex-deputat.

Pe parcursul celor 2 ani de activitate, Inspectoratul de integritate a aplicat amenzi în valoare de 239 250  de lei, ceea ce constituie 0,57% din bugetul ANI pentru doi ani, o sumă incomparabil de mică cu bugetul alocat, după cum constată experții. Majoritatea amenzilor au fost date pentru depunerea tardivă a declarațiilor, fiind vorba de 72 de subiecți, între care se regăsesc 15 deputați și ex-deputați, 8 judecători și ex-judecători, 8 procurori, 8 președinți și vice-președinți de raioane, 2 primari, 1 funcționar din cabinetul demnitarilor, 10 consilieri locali, 8 conducători ai organizațiilor publice și 12 funcționari publici, inclusiv cu statut special. Menționăm că bugetul ANI a crescut de la 18 045 300 lei în 2018, la  24 128 000 lei în 2019.

”Asta e o ipocrizie totală”

Președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, și-a exprimat nedumerirea că principalele realizări prezentate de ANI țin de sancțiunile pentru depunerea tardivă a declarațiilor, și nu de verificarea reală a averilor și insertelor demnitarilor. ”Asta e o ipocrizie totală. Că declarația a fost depusă tardiv – acest lucru poate să-l constate oricine. Dacă noi acceptăm în continuare să bifăm ca o realizare mare faptul că s-a constatat tardivitatea depunerii declarațiilor, niciodată nu vom avea controlul declarațiilor”, a subliniat Galina Bostan. În opinia expertei, ANI nu ar mai trebui să se ascundă după scuze legate de imperfecțiunea legislației, ci să lucreze eficient. ”Trebuie să existe dorință de a lucra. Și să ne gândim și la costurile acestei instituții. ANI trebuie să fie un ”sanitar” al funcționarilor publici. Îndeplinește această funcție sau nu? Să vedem câți bani cheltuim pentru asta și care sunt avantajele societății în urma activității ANI. Până acum nu le vedem”, a menționat președinta CAPC. 

”Un act de constatare a costat 500 de mii de lei!”

”Nimeni nu și-a dorit să ”glorifice” activitatea ANI prin acest raport”, a precizat o altă autoare a documentului, experta anticorupție Mariana Kalughin. Totuși, ea a fost de acord că merită comparate cheltuielile suportate de buget pentru ANI, cu rezultatele înregistrate.

”În 2018 am alocat ANI-ului 18 milioane de lei și au emis 29 de acte de constatare. Un act de constatare a costat 500 de mii de lei. Dacă lucrurile nu se schimbă, trebuie să ne punem întrebarea: Nu e prea scump sistemul, față de impactul pe care îl produce?”, a remarcat Mariana Kalughin.

Inspector de integritate: ”Majoritatea dosarelor de control al averilor și intereselor personale sunt în gestiune”

Codul Contravențional sancționează numai ne-depunerea sau depunerea tardivă a declarațiilor de avere și interese personale, a precizat în acest context inspectorul de integritate din cadrul ANI, Ion Nicolaev. ”Dacă inspectorul de integritate stabilește asemenea situații, inițiază controlul averii, ceea ce presupune deja un volum foarte mare de muncă, solicitarea informațiilor de la toate instituțiile publice și de la cele bancare. Ceea ce s-a redat aici sunt doar rezultatele obținute după examinarea cauzelor contravenționale. Majoritatea dosarelor de control al averilor și intereselor personale sunt în gestiune. Vreau să vă asigur că toți inspectorii de integritate depun străduință să înregistreze rezultate”, a subliniat Ion Nicolaev. 

ANI promite să publice toate actele de constatare

Raportul mai recomandă publicarea pe pagina ANI a tuturor actelor de constatare întocmite de inspectorii de integritate, și nu doar a celor definitive, pentru o mai mare transparență. În acest context, vice-președintele ANI, Lilian Chișca, a declarat că, după o ședință de săptămâna trecută cu reprezentații Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-a ajuns la decizia că acestea vor fi publicate, cu mențiunea că nu sunt definitive și pot fi contestate în instanța de judecată, inclusiv cu numele și funcția persoanelor vizate.

În raport, de asemenea, se recomandă clarificare statutului Consiliului de Integritate în cadrul ANI, fapt remarcat și de către unul dintre membrii CI, Viorel Rusu, care a menționat în cadrul discuțiilor că acest fapt pune în dificultate activitatea Consiliului. 

Raportul de monitorizare poate fi descărcat aici

Natalia Zaharescu

 


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2020

Un fost primar se judecă cu ANI, insistând că nu a fost...

O ploaie cu grindină i-a adus, pe lângă pierderi materiale, probleme cu inspectorii de integritate.

12 ianuarie 2020
1537
2020

ANI a refuzat să verifice dacă directorul interimar al...

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a depus repetat o sesizare

05 februarie 2020
246
2020

Autoritățile reacționează tot mai puțin la investigații...

12 martie 2020
228
Dezbateri

Al doilea Raport de monitorizare al ANI: ”Un act de con...

19 februarie 2020
1093