Câștig de cauză pentru un procuror împotriva ANI, în prima instanță
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a pierdut în prima instanță procesul de judecată cu un procuror în privința căruia a constatat existența unui conflict de interese. Instanța a obligat ANI să-i plătească acestuia 2000 de lei prejudiciu moral. Este vorba despre procurorul din raionul Cimișlia Valerian Botezatu, care a luat mai multe decizii referitoare la angajatorul soției sale.
Mai exact, procurorul Valerian Botezatu a primit 5 plângeri ce îl vizau pe notarul Alexandru Untură, care este șeful soției sale. Semnatarul plângerilor solicita investigarea acțiunilor notarului, care, în opinia sa, ar fi comis unele abuzuri sau acțiuni ilegale. După examinarea sesizărilor, procurorul le-a respins, catalogându-le drept inadmisibile sau nefondate.
Controlul pe numele procurorului a fost inițiat de ANI la 6 noiembrie 2018, iar actul de constatare a fost emis la 13 februarie 2019. Inspectorul de integritate Alexandru Stavinschi a stabilit că Valerian Botezatu a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese manifestat prin neinformarea, în termen de 3 zile, a procurorului ierarhic superior despre conflictul de interese și nesoluționarea lui. Inspectorul de integritate a decis și aplicarea interdicţiei lui Valerian Botezatu de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani.
Procurorul a cerut 450 000 de lei prejudicii morale de la ANI pentru ”suferinţe morale enorme”
La 7 martie 2019, procurorul a depus cerere de chemare în judecată împotriva ANI, solicitând anularea actului de constatare, dar și prejudicii morale de 450 000 de lei, pentru că, așa cum se spune în hotărârea Judecătoriei Chișinău, ”i-au fost cauzate suferinţe morale enorme reieşind din pericolul de a rămâne fără muncă, fapt care i-ar pune în pericol bunăstarea materială proprie şi a familiei sale”.
Potrivit argumentelor prezentate de reclamant, inspectorul de integritate nu a intrat în esenţa plângerilor depuse de către petiționar împotriva sa, referitoare la pretinsele acte ilegale comise de către notarul respectiv, ”deoarece acestea poartă un caracter aberativ, nefiind bazate pe fapte concrete”. Procurorul a mai precizat că nu a luat decizii în acest caz, ci doar a făcut notificări.
Argumentele inspectorului de integritate s-ar baza pe presupuneri
Totodată, Valerian Botezatu precizează că soția sa, Olga Botezatu, este ”un simplu salariat cu studii în contabilitate, angajată în funcţia de contabil fără dreptul la a doua semnătură, precum şi fără drepturi şi obligaţii de a întocmi proiecte sau acte notariale”, astfel că agentul de integritate ar fi calificat în mod neîntemeiat interesul personal al reclamantului. Potrivit lui, faptul că angajatorul soției sale, notarul, față de care a decis să nu inițieze cercetări la plângerea unui petiționar, îi achită un salariu lunar de 15 500 de lei (sau 186 000 de lei anual) care se răsfrânge nemijlocit asupra bugetului familiei Botezatu, a stat la baza adoptării deciziei de către inspectorul de integritate. ”În acest context, este de menţionat că aceasta este o concluzie neîntemeiată, bazată pe presupuneri”, iar o acuzație nu se poate baza pe presupuneri, ci pe probe concrete ce ar demonstra vinovăţia făptuitorului, a subliniat reclamantul.
ANI explică în fața instanței ce înseamnă conflict de interese și interes personal
Pe de altă parte, reprezentantul ANI a argumentat în fața instanței că un conflict de interese reprezintă situaţia în care subiectul declarării personal influenţează sau ar putea influența exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor și responsabilităţilor ce îi revin potrivii legii, iar interes personal este orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activităţile sale în calitate de persoană privată, relaţiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate, din relaţiile sau afiliaţiile sale cu organizaţii necomerciale, inclusiv cu formațiunile politice şi cu organizaţiile internaţionale. Astfel, fiind subiect al declarării, procurorul Valerian Botezatu a avut obligaţia să respecte principiile generale de evitare a conflictelor de interese, mai subliniază ANI.
Autoritatea punctează că subiectul controlului în cererea sa de chemare în judecată nu a contestat faptul că soţia sa este angajată a notarului respectiv și a recunoscut și faptul că a examinat cererile depuse împotriva acţiunilor pretinse ilegale ale acestuia, inclusiv a examinat aceste cereri şi a adoptat decizii prin care a constatat că nu au fost stabilite abateri de la legislaţie sau abuzuri.
Instanța: ”Din materialele cauzei nu a fost posibil de identificat în ce constă interesul personal al subiectului”
Totuși judecătorul Victor Sîrbu, de la Judecătoria Chișinău, care a pronunțat hotărârea, i-a dat dreptate reclamantului, subliniind că este în imposibilitate să rețină argumentele ANI privind existența unui conflict de interese real și existența unui interes personal prin emiterea notelor informative și răspunsurilor de către procuror. Potrivit hotărârii de judecată, ”din materialele cauzei nu a fost posibil de identificat în ce constă interesul personal al subiectului”. Totodată, instanța a apreciat critic argumentul autorității precum că interesul personal al procurorului a existat prin faptul că soția sa a primit un salariu de 186 000 de lei anual, ”întrucât acest fapt este lipsit de un substrat factologic, nefiind o legătură directă de cauzalitate, între salariul soției în calitate de contabil și exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de procuror”.
Astfel, la 20 septembrie, instanța a decis anularea actului de constatare, precum și încasarea sumei de 2000 de lei de la ANI, cu titlu de prejudiciu moral și 1095,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, deși reclamantul solicitase 450 000 de lei în calitate de prejudiciu moral.
Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel
Solicitat de Moldova Curată, șeful direcției juridice a ANI, Sergiu Popov, a declarat că hotărârea Judecătoriei Chișinău a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău. Deocamdată, nu a fost stabilită data ședinței.
Am cerut un comentariu și procurorului Valerian Botezatu. ”Toate opiniile mi le-a exprimat în cererile adresate instanței de judecată și instanța urmează să se expună asupra opiniilor mele și argumentărilor Autorității Naționale de Integritate”, ne-a declarat procurorul fără a oferi și alte comentarii.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Candidați implicați în conflicte de interese sunt admiș...
Mai mulți candidați la alegerile locale din 20 octombrie 2019 au fost înregistrați în cursă, deși Autoritatea Națională de Integritate a constatat că anterior ei au fost implicați în conflicte de interese, semnând acte în privința rudelor. ANI a recomandat să le fie aplicată interdicția de a ocupa funcții publice și de demnitate publică.
Prima interdicție privind ocuparea unei funcții publice...
Autoritatea Națională de Integritate anunța, acum două luni, despre prima sancțiune cu interdicție de ocupare a unei funcții publice, pe un termen de 3 luni, aplicată de instanța de judecată. Interdicția i-a fost impusă șefei Secției Cultură a Consiliului Raional Ocnița, Ludmila Belonoșca, pentru faptul că aceasta nu a declarat conflictul de interese atunci când a luat decizii ce o vizau pe fiica sa, Ala Leșcina, pe care o avea în subordine. Șefa secției cultură a emis în total 9 ordine în privința fiicei sale inclusiv de stimulare, de conferire a gradului de calificare și de acordare a concediului.
Foștii membri ai CNI au pierdut definitiv procesul de...
Vera Lupu, Dumitru Prijmireanu și Leonid Morari, ex-membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI), nu vor beneficia de salariile restante de la instituția unde au activat, chiar dacă le-au revendicat prin judecată. Decizia le aparține magistraților de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), emisă după aproape 2 ani de procese. Cei trei au motivat în instanță că, de la suspendarea activității CNI și crearea ANI, ei au mers în fiecare zi la birou și ar fi lucrat, chiar dacă le expiraseră mandatele.
API a prezentat rezultatele primului raport de monitori...
Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).
Poate Oleg Efrim să-l apere pe Plahotniuc și să fie mem...
Avocatul Oleg Efrim, a cărui Casă de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociații” a anunțat că îl va reprezenta pe fostul lider al Partidului Democrat, deputatul Vladimir Plahotniuc, este și membru al Consiliului de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate (ANI). El a fost desemnat din partea Guvernului, pentru un mandat de cinci ani, la 23 iulie 2017.
Peste 7 milioane de lei vor fi cheltuiți din buget pent...
Peste 7 milioane de lei vor fi alocați și anul acesta din bugetul de stat pentru semnăturile electronice destinate subiecților declarării averilor și intereselor, cu ajutorul cărora să-și poată semna declarațiile de avere. Suma este similară cu cea din 2018, când declararea electronică a devenit obligatorie.
