Cazuri de corupere a alegătorilor în Republica Moldova au ajuns în atenția procuraturilor, dar deocamdată nu există sancțiuni
Republica Moldova are de aproape 10 ani o prevedere în Codul penal ce sancționează acțiunile de corupere a alegătorilor, însă deocamdată nu există nici o cauză penală finalizată cu sancțiune, deși situații care pot fi încadrate în prevederea respectivă au fost înregistrate în timpul ultimelor scrutine. Constatarea aparține expertelor Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au expediat Procuraturii Anticorupție (PA) 7 sesizări privind o presupusă corupere a alegătorilor în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2019. De cealaltă parte, un reprezentant al PA susține că în prezent, instituția are în gestiune astfel de dosare.
Din cele 7 sesizări făcute de CAPC, 3 se refereau la acțiuni ale reprezentanților Partidului Socialiștilor, 2 – la candidați independenți, o sesizare viza Partidul Democrat, iar ultima – acțiuni comise de persoane neidentificate. Informațiile despre actele de presupusă corupere au fost culese de CAPC din media și de pe rețelele de socializare, unde martorii plasau video sau fotografii.
Stela Pavlov, expertă anticorupție la CAPC, a anunțat, în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice, că în baza sesizărilor au fost pornite 4 procese penale, însă ulterior au fost clasate, în două cazuri examinarea a fost sistată și într-un alt caz au fost pornite verificări, însă CAPC nu a fost infrmat despre finalitatea lor.
”E o misiune imposibilă să le motivezi cumva procurorilor că într-adevăr a avut loc cazul de corupere a alegătorilor. Procurorii solicită un nivel foarte înalt de probare, încât putem admite că vom avea pornită o urmărire penală doar dacă îi prinzi în flagrant delict”, a comentat Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte la CAPC.
”Procuratura Anticorupție are în gestiune dosare privind coruperea alegătorilor”
Unul dintre procurorii delegați de Procuratura Anticorupție să participe la discuție, Ion Munteanu, a punctat câteva problemele care fac mai dificilă documentarea și investigarea cazurilor de corupere a alegătorilor.
”O problemă în specificul investigării unor asemenea sesizări este dacă totuși reușim să identificăm, potrivit imaginilor sau altor probe, persoanele care au fost corupte cu bani sau bunuri, adică alegătorii. Ei, de obicei, nu colaborează cu organele de urmărire penală. Cu noi colaborează cineva dintre concurenții electorali care este interesat în procesul electoral. Și atunci noi suntem în situația în care avem 10 declarații că «da, am primit acea remunerare», și zece declarații în care se spune că «nu am primit, nu cunosc nimic»”, a explicat Ion Munteanu.
Procurorul anticorupție Ion Munteanu, la ședința Clubului jurnaliștilor de investigație din 17 septembrie 2020
Procurorul a menționat, de asemenea, că în cazul acțiunilor de corupere a alegătorilor, investigatorii ar fi limitați în acțiunile de dobândire a probelor:
”Chiar și în momentul în care noi avem o bănuială rezonabilă că a fost comisă o asemenea infracțiune, suntem foarte limitați în spectrul de probe procesual-penale pe care le putem acumula. Coruperea alegătorilor, după elemente, este specifică coruperii active. Avem aceleași elemente de oferire de mită, în cazul dat, bunuri, pentru a determina alegătorul să-și exprime într-un fel sau altul votul. Spre deosebire de infracțiunile de corupție, în infracțiunea în cauză noi nu avem posibilitate procesură de a efectua măsuri speciale de investigații. Altfel spus, puține dosare pe infracțiuni de corupție reușim să le expediem în instanța de judecată fără măsuri speciale de investigații. Numai declarațiile unor martori nu sunt suficiente pentru a solicita condamnarea unei persoane. Cu toate acestea, cunosc, din informațiile de dare de seamă ale Procuraturii Anticorupție, că avem în gestiune cauze penale pe articolul respectiv”.
Art. 1811 din Codul penal, ”coruperea alegătorilor”, prevede că ”oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale”, se pedepsește cu amendă sau cu privațiune de libertate de la 1 an până la 5 ani.
Toate constatările CAPC privind investigarea cazurilor de corupere a alegătorilor pot fi găsite în acest studiu.
Viorica Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Aici așteptăm comentariul tău!