Ce se ascunde în spatele afacerilor de pe piața farmaceutică?
Situația de pe piața farmaceutică din R. Moldova este alarmantă, atenționează comisia parlamentară de anchetă privind examinarea situației pe această piață.
Portalul "Moldova Curată” a făcut rost de raportul acestei comisii care dezvăluie ce se ascunde în spatele medicamentelor care ne sunt administrate atunci când ne îmbolnăvim.
Medicamente fără efecte
Potrivit raportului, există probleme grave în ceea ce privește producerea, păstrarea și distribuția medicamentelor. Agenția Medicamentului nu dispune de condițiile necesare pentru verificarea medicamentelor pentru care se solicită licență. De asemenea, în cele mai multe cazuri, medicamentele sunt păstrate în condiții inadecvate, iar la transportarea medicamentelor termolabile (+2˚ - +8˚) s-a constat că se utilizează containere improvizate în care se pun pungi cu gheață cu o temperatură de până la minus 10 grade Celsius.
„Aceste medicamente îngheață peste o perioadă foarte scurtă, apoi, se dezgheață. Drept consecință, la instituțiile medicale se livrează nu medicamente, ci o soluție de substanțe chimice care numai are niciun efect terapeutic, ci chiar poate fi o substanță toxică pentru pacient”, se explică în raportul care va fi discutat la una dintre primele ședințe ale Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă.
Membrii comisiei observă că angajații depozitelor în care au fost depistate astfel de încălcări încearcă să se justifice, menționând că nu le ajung bani pentru a cumpăra containere speciale, asta deși veniturile anuale ale firmelor importatoare de medicamente se ridică la peste jumătate de miliard de lei.
Tot la depozitele importatorilor și producătorilor autohtoni de medicamente s-a descoperit faptul că unele preparate expirate se păstrează împreună cu cele valabile, iar pe unele medicamente nu este trecută nici data producerii, nici cea de expirare.
Licitații măsluite?
O altă problemă majoră semnalată de comisia de anchetă se referă la organizarea licitațiilor pentru aprovizionare cu medicamente. Mai multe companii farmaceutice s-au plâns că deseori se confruntă cu situația când, după anunțarea unei licitații și deschiderea plicurilor cu ofere, concursul este anulat și se organizează o altă licitație la care este desemnată câștigătoare o firmă care nu a participat la prima licitație, dar care a putut afla ulterior ofertele celorlalte companii și a putut propune un preț mai mic.
O altă observație se referă la faptul că, la licitații, condiția principală este cea a prețului cel mai mic. „Acest lucru favorizează procurarea celor mai ieftine medicamente, nu a celor mai calitative, inofensive și eficace”, se mai menționează în raport, precizându-se că, din această cauză, multe din preparatele aflate la îndemâna medicilor din spitale nu sunt eficiente, iar bolnavii sunt nevoiți să își cumpere alte medicamente pentru a se trata.
Șiretlicul farmaciștilor
Au fost descoperite și cazuri în care o anumită companie a câștigat o licitație pentru aprovizionarea Spitalului Oncologic cu un medicament utilizat pentru tratarea copiilor bolnavi de leucemie, fără a avea măcar licență pentru producerea acestui medicament. Din cauza acestui fapt, timp de opt luni părinții copiilor bolnavi de leucemie au fost nevoiți să cumpere singuri preparatul din farmacii.
Există și cazuri în care distribuitorii, care au câștigat licitațiile la medicamentele spitalicești și totodată dispun de farmacii în jurul spitalelor, provoacă artificial deficit de medicamente și nu livrează spitalelor pentru ca pacienții să le procure din farmaciile lor proprii la un preț mai mare.
Înțelegeri de cartel
Comisia de anchetă a mai stabilit că nu există inspectori suficienți pentru a efectua controale regulate la toate etapele de viață a preparatelor medicamentoase. De asemenea, nu există în legislație pârghii de a suspenda activitatea fabricii/ depozitului/farmaciei, dacă la momentul inspecției sunt depistate încălcări grave. Cât privește prețurile la medicamente, deseori prețurile sunt artificial stabilite mai mari decât în alte state, iar la licitații se admit preparate cu prețul de două ori mai mare decât cel înregistrat în Catalogul național de prețuri. Potrivit comisiei parlamentare, piața farmaceutică este acaparată de câteva rețele de farmacii, ceea ce duce la înțelegeri de cartel și e foarte greu de redus prețurile la nivelul lor real.
Precizăm că, la momentul actual, în Republica Moldova activează 1 092 de farmacii licențiate. Din șase mii de medicamente înregistrate la Agenția Medicamentului, produsele autohtone reprezintă 18,87%.
Unii agenți economici înregistrează un preparat timp de 7 – 15 luni, alții - peste o sută de preparate într-un an.
Potrivit datelor Agenţiei Medicamentului, actualmente în R. Moldova sunt înregistrate 52 de firme importatoare de medicamente și produse parafarmaceutice, din care 51 de firme sunt în municipiul Chișinău.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Prime acordate ilegal la Direcția învățământ Cahul
Șefa Direcției Generale Învățământ a raionului Cahul, Tatiana Hulub, este suspendată din funcție în urma unor nereguli descoperite de Inspecția Financiară și investigate în prezent de către procurori. Potrivit inspectorilor, funcționara a emis ordine prin care și-a atribuit ilegal prime cu ocazia sărbătorilor, a permis plata către agenți economici a unor lucrări care nu ar fi fost executate, iar din depozite ar fi lipsit mai multe materiale de construcție achiziționate de către Direcție. Acum Tatiana Hulub are calitatea de bănuit într-un dosar deschis de Procuratura Cahul pentru delapidare. Ea spune că a fost suspendată din funcție ilegal și că toate acțiunile în privința sa ar avea motive politice. Experta anticorupţie Galina Bostan afirmă că gestionarea incorectă a banilor publici de către autorităţi afectează imaginea instituţiei, dar şi integritatea persoanei cu funcţie de răspundere.
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...
Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.