Salarii duble pentru viceminiştri

2013-2018 27 noiembrie 2013 189
Mihaela Iacob, fosta viceministră la MTIC

Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.



Dona Scola indică în declaraţia de avere pentru anul 2012 că, în anul trecut, a obţinut un venit de peste 107 mii de lei, acesta fiind salariul său în calitate de viceministră la MTIC. Totodată, Scola era şi membră în consiliile de administraţie (CA) a patru instituţii. Ca membră în aceste consilii de administraţie, fosta viceministră ridica lunar o indemnizaţie în valoare totală de peste 13 mii de lei. Astfel, ca membră a CA „Moldelecom”, Dona Scola a fost remunerată în anul trecut cu peste 111 mii de lei. De la Întreprinderea de Stat „MoldData” şi de la Întreprinderea de Stat (Î.S.) IDSI, fosta viceministră a fost remunerată cu 21 600 de lei şi, respectiv, 12 mii de lei. Tot 12 mii de lei a ridicat Dona Scola în anul trecut de la Î.S. „Radiocomunicaţii”.

Cristina Tărnă, expert anticorupţie

Aşadar, pe lângă venitul de 107 mii de lei obţinut în calitate de viceministră, Dona Scola a mai fost remunerată cu 168 de mii de lei, fiind membră în consiliile de administraţie menţionate.

Anatolie Donciu, presedintele CNI

Peste 38 de mii de lei a ridicat în calitate de membră a consiliilor de administraţie şi Mihaela Iacob, o altă fostă  viceministră de la MTIC. Potrivit declaraţiei de avere, în anul 2012 viceministra deţinea funcţia de preşedintă a CA la Î.S. „Poşta Moldovei”, „Radiocomunicaţii” şi SA „Eliri”, de la aceste instituţii fiind remunerată cu 21 600 de lei, 10 300 de lei şi, respectiv, 6 400 de lei. Venitul obţinut de Mihaela Iacob de la minister pentru anul trecut a fost de peste 95 de mii de lei. De asemenea, fosta viceministră era angajată prin cumul la Universitatea Tehnică din Moldova, acolo fiind conferenţiar universitar. De la universitate, Mihaela Iacob a obţinut un venit de peste 19 mii de lei.

Salarii incompatibile?

Aşadar, fostele viceministre de la MTIC au fost remunerate şi de la locul de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie la diferite instituţii de stat. Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), spune că, în cazul respectiv, ar putea fi vorba de o incompatibilitate de funcţii, deoarece Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că demnitarul nu este în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice. Mihaela Iacob susţine, însă, că nu este vorba de o incompatibilitate de funcţii, fiindcă reprezentanţii ministerelor au dreptul să fie membri ai consiliilor de administraţie în instituţiile de stat al căror fondator este respectivul minister. „Instituţiile, unde eram membră a consiliului de administraţie, sunt fondate de ministerul unde activam, de aceea nu am comis nicio încălcare”, zice Iacob.

Cristina Ţărnă, expert anticorupţie, spune că Legea nr.146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă nu e menţionat în acest act legislativ că activitatea pe care o desfăşoară reprezentanţii ministerului ar trebui remunerată. „Aceasta e situaţia cam în toate întreprinderile de stat, remunerări foarte mari pentru activitatea în consilii de administraţie”, spune experta.

Remunerări pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi,  percepute de două ori

Art. 7 din Legea nr. 146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că activitatea de reprezentare în întreprinderile de stat este desfăşurată de către membrii consiliului de administraţie prin cumul cu activitatea lor de bază. În articolul 155 din Codul Muncii al Republicii Moldova este menţionat că salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau pentru timpul efectiv lucrat. „Din declaraţiile de avere ale viceministrelor, se vede că salariul la minister este ridicat în măsură întreagă. Prin urmare, remunerarea pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi este percepută de două ori de către aceşti viceminiştri: o dată ca angajaţi ai ministerului cu normă deplină, iar a doua oară - pentru participarea la şedinţele consiliului de administraţie în timpul orelor de muncă la minister”, mai menţionează Cristina Ţărnă.

Adrian Bobeica, şeful adjunct al Direcţiei monitorizarea aplicării legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, spune că, pentru cumularea de funcţii, persoana primeşte un spor salarial care nu poate fi mai mic decât 50 la sută din salariul tarifar de funcţie.

Anatolie Donciu: „Legea permite doar funcţionarilor publici să fie membri ai consiliilor de administraţie”

Preşedintele CNI susţine că, într-adevăr, fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă din acest consiliu nu trebuie să facă parte demnitari din cadrul ministerului, ci doar funcţionari publici de la acest minister. „Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public permite acestuia să desfăşoare prin cumul activităţi de reprezentare a statului în societăţile economice, însă nu şi demnitarului public. În acest caz, viceminiştrii sunt persoane cu demnitate publică şi nu trebuie incluşi în consiliile de administraţie ale instituţiilor de stat. Vom studia detaliat la CNI aceste cazuri, fiindcă în această postură se află mai mulţi demnitari”, spune Anatolie Donciu.

Menţionăm că, în prezent, în lista de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor la care fondator este MTIC se regăsesc numele actualilor viceminiştri: Dimitri Parfentiev, Vitale Ciolac, Vitalie Tarlev, dar şi ale viceminiştrilor Finanţelor Victor Barbăneagră şi Ştefan Creangă, acesta din urmă fiind ales ca şi membru când deţinea funcţia de director general al Agenţiei Achiziţii Publice.


Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Primăria rudelor la Bogzești

Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat. 

12 octombrie 2018
421
2013-2018

Firmele șefului secției construcții Telenești, favorite...

Bugetul raionului Telenești este o sursă continuă de venituri pentru firmele unor consilieri locali, primari din raion sau angajați ai administrației raionale. În domeniul construcțiilor și reparației de clădiri și cel al reparației drumurilor un segment aparte din licitațiile publice revine firmelor ce aparțin familiei șefului secției construcții, Iacob Stegărescu.

23 aprilie 2018
192
2013-2018

Drum reparat din bani publici până la poarta președinte...

Drumul care duce la casa președintei raionului Fălești, Iraida Bînzari, și alte două străzi alăturate din același cartier au fost reparate vara trecută din banii Consiliului Raional Fălești.  În total au fost alocați peste 3 milioane de lei. Chiar dacă în zonă sunt și alte străzi pline de gropi, au fost reparate anume acelea care duc spre sau trec pe lângă casa președintei. Iraida Bânzari spune că pentru repararea și altor străzi nu au ajuns bani. Lucrările au fost executate de către firma unui consilier raional. Agentul economic a fost contractat în urma negocierilor directe.

30 ianuarie 2018
202
2013-2018

Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...

Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.

31 octombrie 2017
446
2013-2018

DEPUTAT ȘI MODERATOR LA TV: CONFLICT DE INTERESE? ÎN RO...

De câțiva ani, deputatul socialist Bogdan Țîrdea pregătește și moderarează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdan Țîrdea spune însă că el nu este remunerat pentru această activitate. Experta anticorupție Mariana Kalughin este de părere că, din cauza legislatorului care nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată, subiecții declarării veniturilor ocolesc legea și acumulează capital politic.

11 septembrie 2018
425
2013-2018

Electorala 2019. Activitatea parlamentara, veniturile s...

Deputatul socialist Fiodor Găgăuz va candida la viitoarele alegeri parlamentare pe circumscripția Ceadîr-Lunga din partea PSRM. El a fost unul dintre organizatorii și susținătorii referendumului din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, organizat la inițiativa guvernatorului regiunii Mihail Formuzal, prin decizia Adunării Populare de la Comrat, care a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova. Referendumul s-a mai soldat cu un dosar penal pornit de Procuratura Generală pentru samavolnicie.

08 noiembrie 2018
260