Salarii duble pentru viceminiştri
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.
Dona Scola indică în declaraţia de avere pentru anul 2012 că, în anul trecut, a obţinut un venit de peste 107 mii de lei, acesta fiind salariul său în calitate de viceministră la MTIC. Totodată, Scola era şi membră în consiliile de administraţie (CA) a patru instituţii. Ca membră în aceste consilii de administraţie, fosta viceministră ridica lunar o indemnizaţie în valoare totală de peste 13 mii de lei. Astfel, ca membră a CA „Moldelecom”, Dona Scola a fost remunerată în anul trecut cu peste 111 mii de lei. De la Întreprinderea de Stat „MoldData” şi de la Întreprinderea de Stat (Î.S.) IDSI, fosta viceministră a fost remunerată cu 21 600 de lei şi, respectiv, 12 mii de lei. Tot 12 mii de lei a ridicat Dona Scola în anul trecut de la Î.S. „Radiocomunicaţii”.
Aşadar, pe lângă venitul de 107 mii de lei obţinut în calitate de viceministră, Dona Scola a mai fost remunerată cu 168 de mii de lei, fiind membră în consiliile de administraţie menţionate.
Peste 38 de mii de lei a ridicat în calitate de membră a consiliilor de administraţie şi Mihaela Iacob, o altă fostă viceministră de la MTIC. Potrivit declaraţiei de avere, în anul 2012 viceministra deţinea funcţia de preşedintă a CA la Î.S. „Poşta Moldovei”, „Radiocomunicaţii” şi SA „Eliri”, de la aceste instituţii fiind remunerată cu 21 600 de lei, 10 300 de lei şi, respectiv, 6 400 de lei. Venitul obţinut de Mihaela Iacob de la minister pentru anul trecut a fost de peste 95 de mii de lei. De asemenea, fosta viceministră era angajată prin cumul la Universitatea Tehnică din Moldova, acolo fiind conferenţiar universitar. De la universitate, Mihaela Iacob a obţinut un venit de peste 19 mii de lei.
Salarii incompatibile?
Aşadar, fostele viceministre de la MTIC au fost remunerate şi de la locul de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie la diferite instituţii de stat. Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), spune că, în cazul respectiv, ar putea fi vorba de o incompatibilitate de funcţii, deoarece Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că demnitarul nu este în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice. Mihaela Iacob susţine, însă, că nu este vorba de o incompatibilitate de funcţii, fiindcă reprezentanţii ministerelor au dreptul să fie membri ai consiliilor de administraţie în instituţiile de stat al căror fondator este respectivul minister. „Instituţiile, unde eram membră a consiliului de administraţie, sunt fondate de ministerul unde activam, de aceea nu am comis nicio încălcare”, zice Iacob.
Cristina Ţărnă, expert anticorupţie, spune că Legea nr.146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă nu e menţionat în acest act legislativ că activitatea pe care o desfăşoară reprezentanţii ministerului ar trebui remunerată. „Aceasta e situaţia cam în toate întreprinderile de stat, remunerări foarte mari pentru activitatea în consilii de administraţie”, spune experta.
Remunerări pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi, percepute de două ori
Art. 7 din Legea nr. 146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că activitatea de reprezentare în întreprinderile de stat este desfăşurată de către membrii consiliului de administraţie prin cumul cu activitatea lor de bază. În articolul 155 din Codul Muncii al Republicii Moldova este menţionat că salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau pentru timpul efectiv lucrat. „Din declaraţiile de avere ale viceministrelor, se vede că salariul la minister este ridicat în măsură întreagă. Prin urmare, remunerarea pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi este percepută de două ori de către aceşti viceminiştri: o dată ca angajaţi ai ministerului cu normă deplină, iar a doua oară - pentru participarea la şedinţele consiliului de administraţie în timpul orelor de muncă la minister”, mai menţionează Cristina Ţărnă.
Adrian Bobeica, şeful adjunct al Direcţiei monitorizarea aplicării legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, spune că, pentru cumularea de funcţii, persoana primeşte un spor salarial care nu poate fi mai mic decât 50 la sută din salariul tarifar de funcţie.
Anatolie Donciu: „Legea permite doar funcţionarilor publici să fie membri ai consiliilor de administraţie”
Preşedintele CNI susţine că, într-adevăr, fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă din acest consiliu nu trebuie să facă parte demnitari din cadrul ministerului, ci doar funcţionari publici de la acest minister. „Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public permite acestuia să desfăşoare prin cumul activităţi de reprezentare a statului în societăţile economice, însă nu şi demnitarului public. În acest caz, viceminiştrii sunt persoane cu demnitate publică şi nu trebuie incluşi în consiliile de administraţie ale instituţiilor de stat. Vom studia detaliat la CNI aceste cazuri, fiindcă în această postură se află mai mulţi demnitari”, spune Anatolie Donciu.
Menţionăm că, în prezent, în lista de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor la care fondator este MTIC se regăsesc numele actualilor viceminiştri: Dimitri Parfentiev, Vitale Ciolac, Vitalie Tarlev, dar şi ale viceminiştrilor Finanţelor Victor Barbăneagră şi Ştefan Creangă, acesta din urmă fiind ales ca şi membru când deţinea funcţia de director general al Agenţiei Achiziţii Publice.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pro-ruși, dar cu cetățenie română. Deputații socialiști...
În campania electorală pentru parlamentarele din luna noiembrie 2014, dar și după alegeri, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta. Până în prezent însă, șase deputați socialiști continuă să se bucure de calitatea de cetățean european, dar având o poziție anti-europeană. Aleșii poporului care dețin dublă cetățenie sunt: Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi.
Secretul de la „Moldsilva” a fost deconspirat (Partea...
Un al treilea funcţionar din conducerea Agenţiei de Stat „Moldsilva”, după Dumitru Galupa şi Eugeniu Nazaria, care au participat la o licitaţie şi au obţinut ilegal dreptul de arendă a unui teren forestier, este Ion Haralampov, directorul Întreprinderii de Stat (ÎSS) „Hânceşti-Silva”. Acesta a arendat patru hectare de teren forestier din ocolul silvic „Vadul lui Vodă”, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat şi a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. În timp ce Comisia efectua controlul, Ion Haralampov a reziliat contractul de arendă.
Dosarul licitațiilor trucate la DETS Buiucani: în timp...
Firma „Lovis Angro”, al cărui administrator este inculpat în unul dintre dosarele licitațiilor trucate în grădinițele din Chișinău, pare să aibă cel mai rodnic an la capitolul contracte cu statul. Faptul că administratorul Lilian Sofrone este judecat în prezent pentru complicitate la o schemă de fraudare a licitațiilor la Direcția Educației Buiucani nu servește drept temei pentru includerea companiei în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice. De asemenea, în mod paradoxal, acest fapt nu îi pune în gardă pe șefii instituțiilor de stat care organizează licitații și aleg drept câștigătoare anume această firmă. O altă companie care figurează în acest dosar, „Crinic Grup”, la fel nu este inclusă în lista de interdicții, dar nici nu are în ultimul timp licitații câștigate la stat.
Primăria Chişinău „autorizează” interesele arhitectului...
În anii 2013 şi 2014, Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău, a contrasemnat şi avizat 65 de acte pentru construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. La sfârşitul lunii decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Experţi anticorupţie susţin însă că Radu Blaj ar putea fi suspectat şi de abuz de putere, fiindcă a semnat mai multe documente, ştiind că se află în conflict de interese, iar primăria ar trebui să dea explicaţii pe marginea acestui caz.
Autorităţile din raionul Cantemir nu pot împărţi banii...
Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.
Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea confl...
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.