Salarii duble pentru viceminiştri
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.
Dona Scola indică în declaraţia de avere pentru anul 2012 că, în anul trecut, a obţinut un venit de peste 107 mii de lei, acesta fiind salariul său în calitate de viceministră la MTIC. Totodată, Scola era şi membră în consiliile de administraţie (CA) a patru instituţii. Ca membră în aceste consilii de administraţie, fosta viceministră ridica lunar o indemnizaţie în valoare totală de peste 13 mii de lei. Astfel, ca membră a CA „Moldelecom”, Dona Scola a fost remunerată în anul trecut cu peste 111 mii de lei. De la Întreprinderea de Stat „MoldData” şi de la Întreprinderea de Stat (Î.S.) IDSI, fosta viceministră a fost remunerată cu 21 600 de lei şi, respectiv, 12 mii de lei. Tot 12 mii de lei a ridicat Dona Scola în anul trecut de la Î.S. „Radiocomunicaţii”.
Aşadar, pe lângă venitul de 107 mii de lei obţinut în calitate de viceministră, Dona Scola a mai fost remunerată cu 168 de mii de lei, fiind membră în consiliile de administraţie menţionate.
Peste 38 de mii de lei a ridicat în calitate de membră a consiliilor de administraţie şi Mihaela Iacob, o altă fostă viceministră de la MTIC. Potrivit declaraţiei de avere, în anul 2012 viceministra deţinea funcţia de preşedintă a CA la Î.S. „Poşta Moldovei”, „Radiocomunicaţii” şi SA „Eliri”, de la aceste instituţii fiind remunerată cu 21 600 de lei, 10 300 de lei şi, respectiv, 6 400 de lei. Venitul obţinut de Mihaela Iacob de la minister pentru anul trecut a fost de peste 95 de mii de lei. De asemenea, fosta viceministră era angajată prin cumul la Universitatea Tehnică din Moldova, acolo fiind conferenţiar universitar. De la universitate, Mihaela Iacob a obţinut un venit de peste 19 mii de lei.
Salarii incompatibile?
Aşadar, fostele viceministre de la MTIC au fost remunerate şi de la locul de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie la diferite instituţii de stat. Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), spune că, în cazul respectiv, ar putea fi vorba de o incompatibilitate de funcţii, deoarece Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că demnitarul nu este în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice. Mihaela Iacob susţine, însă, că nu este vorba de o incompatibilitate de funcţii, fiindcă reprezentanţii ministerelor au dreptul să fie membri ai consiliilor de administraţie în instituţiile de stat al căror fondator este respectivul minister. „Instituţiile, unde eram membră a consiliului de administraţie, sunt fondate de ministerul unde activam, de aceea nu am comis nicio încălcare”, zice Iacob.
Cristina Ţărnă, expert anticorupţie, spune că Legea nr.146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă nu e menţionat în acest act legislativ că activitatea pe care o desfăşoară reprezentanţii ministerului ar trebui remunerată. „Aceasta e situaţia cam în toate întreprinderile de stat, remunerări foarte mari pentru activitatea în consilii de administraţie”, spune experta.
Remunerări pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi, percepute de două ori
Art. 7 din Legea nr. 146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că activitatea de reprezentare în întreprinderile de stat este desfăşurată de către membrii consiliului de administraţie prin cumul cu activitatea lor de bază. În articolul 155 din Codul Muncii al Republicii Moldova este menţionat că salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau pentru timpul efectiv lucrat. „Din declaraţiile de avere ale viceministrelor, se vede că salariul la minister este ridicat în măsură întreagă. Prin urmare, remunerarea pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi este percepută de două ori de către aceşti viceminiştri: o dată ca angajaţi ai ministerului cu normă deplină, iar a doua oară - pentru participarea la şedinţele consiliului de administraţie în timpul orelor de muncă la minister”, mai menţionează Cristina Ţărnă.
Adrian Bobeica, şeful adjunct al Direcţiei monitorizarea aplicării legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, spune că, pentru cumularea de funcţii, persoana primeşte un spor salarial care nu poate fi mai mic decât 50 la sută din salariul tarifar de funcţie.
Anatolie Donciu: „Legea permite doar funcţionarilor publici să fie membri ai consiliilor de administraţie”
Preşedintele CNI susţine că, într-adevăr, fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă din acest consiliu nu trebuie să facă parte demnitari din cadrul ministerului, ci doar funcţionari publici de la acest minister. „Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public permite acestuia să desfăşoare prin cumul activităţi de reprezentare a statului în societăţile economice, însă nu şi demnitarului public. În acest caz, viceminiştrii sunt persoane cu demnitate publică şi nu trebuie incluşi în consiliile de administraţie ale instituţiilor de stat. Vom studia detaliat la CNI aceste cazuri, fiindcă în această postură se află mai mulţi demnitari”, spune Anatolie Donciu.
Menţionăm că, în prezent, în lista de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor la care fondator este MTIC se regăsesc numele actualilor viceminiştri: Dimitri Parfentiev, Vitale Ciolac, Vitalie Tarlev, dar şi ale viceminiştrilor Finanţelor Victor Barbăneagră şi Ştefan Creangă, acesta din urmă fiind ales ca şi membru când deţinea funcţia de director general al Agenţiei Achiziţii Publice.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cazul primarului oraşului Ungheni: Judecătoria Râşcani...
Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, a câştigat în prima instanţă procesul cu Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat acum doi ani că edilul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese când a cumpărat pentru Primărie rechizite de birou de la firma soţiei. CNI s-a autosesizat în baza unei investigaţii de pe Moldova Curată.
Posibil conflict de interese la Căușeni: primăria orașu...
Primăria orașului Căușeni a încheiat în ultimii doi ani cu firmele administrate de soția primarului și de socrul acestuia contracte în valoare de aproape un milion de lei. Una dintre firme distrează copiii orașului, oferindu-le acces la tobogane, iar alta – prestează servicii pentru asigurarea iluminatului stradal. Achizițiile s-au făcut prin concursuri publice. Primarul susține că actele au fost avizate de Agenția Achiziții Publice și că astfel, tranzacțiile au fost calificate legale, însă a refuzat să ne ofere copiile dărilor de seamă ale concursurilor publice.
Secretul de la „Moldsilva” a fost deconspirat (Partea...
Fostul director al Întreprinderii silvo-cinegetice (ÎSC) Străşeni, Eugeniu Nazaria, este un alt funcţionar de la „Moldsilva”, pe lângă cei despre care Moldova Curată a scris anterior, care a arendat contrar legii un teren de jumătate de hectar din fondul forestier pe care îl administra. La fel cum au făcut şi alţi funcţionari din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, el a participat la licitaţii şi a arendat teren fără să aibă dreptul să facă acest lucru. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că fostul funcţionar a admis un conflict de interese. Actul CNI urmează să fie trimis în instanţă pentru ca aceasta să declare nul contractul de arendă. La două luni de la publicarea articolului de către Moldova Curată, Eugeniu Nazaria a fost concediat.
Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...
Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.
ADEVĂRUL: Cine este enigmaticul milionar moldovean, inv...
Una dintre companiile ruseşti din grupul care a preluat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău este controlată de un multimilionar originar din Republica Moldova. El are afaceri în domeniul transportului feroviar şi nu este exclus să aibă planuri şi pentru Calea Ferată din Moldova.
Curtea de Conturi: Administrația de Stat a Drumurilor a...
Un control efectuat de Curtea de Conturi la Administrația de Stat a Drumurilor (ADS), subordonată Ministerului Transporturilor și Infrastucturii Drumurilor, arată că milioane de lei au fost date unor firme care ar fi câștigat licitații absolut netransparente, iar ulterior nu au executat în termen lucrările încredințate. Acest lucru i-a făcut pe inspectori să sugereze că fosta conducere a Întreprinderii a încheiat contractele în baza unor înțelegeri private și fără să verifice capacitatea companiilor de a-și onora obligațiile. De asemenea, au fost cumpărate cantități exagerate de sare tehnică pentru a fi împrăștiată pe drumuri, cu aproape 50 la sută mai mult decât se planificase, astfel că firmele care livrează sarea au încasat suplimentar peste 9 milioane de lei. La rândul lor, fostul și actualul conducător al ADS spun că unele concluzii ale inspectorilor sunt tendențioase și insistă că toate tranzacțiile au fost transparente.