Concurs fără interviu pentru reprezentantul societății civile în Consiliul de Integritate, dar cu prezentarea personală a scrisorilor de intenție

Ministerul Justiției a anunțat recent un concurs pentru selectarea unui membru în Consiliul de Integritate, reprezentant al societății civile, după ce Tatiana Pașcovschi și-a dat demisia din această funcție, încă la începutul lunii iunie 2019. Concursul se desfășoară în conformitate cu un nou regulament, elaborat de Ministerul Justiției și adoptat prin hotărâre de Guvern, prin care a fost eliminată proba interviului, astfel încât noul membru al Consiliului de Integritate ar urma să fie selectat numai în baza dosarului depus.

Fără interviu – pentru selectarea ”celor mai potrivite candidaturi”

În nota informativă a proiectului de modificare a regulamentului se argumentează că ”se urmărește redefinirea acestei proceduri, astfel încât să se asigure selectarea celor mai potrivite candidaturi din rândul reprezentanților societății civile”. Astfel, s-a decis eliminarea probei interviului, stabilită în fostul regulament, în baza căruia au fost selectați anterior Tatiana Pașcovschi și Dumitru Țîra ca membri ai CI din partea societății civile. ”Se propune o schimbare a modalității de desfășurare a concursului prin renunțarea la interviu în favoarea unei evaluări a tuturor candidaților în baza unor criterii de bază care să evidențieze pregătirea profesională și aspectele etice ale personalității candidaților, precum și a unor criterii suplimentare care vor fi stabilite de către Comisia de selectare a reprezentanților societății civile în Consiliul de Integritate și publicate odată cu anunțul privind desfășurarea concursului”, se precizează în nota informativă. Astfel, învingătorul va fi selectat în baza punctajului obținut.

Lilia Ioniță consideră că, deși la analiza dosarelor, referințele pot crea o imagine asupra candidatului, uneori profesionalismul și capacitățile arată foarte bine pe hârtie, dar în comunicarea verbală observi și unele hibe

Lilia Ioniță, expertă CAPC: ”E regretabilă excluderea interviului”

Excluderea probei interviului este neavenită, consideră Lilia Ioniță, coordonatoare de programe în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). Experta este de părere că, deși la analiza dosarelor, referințele pot crea o imagine asupra candidatului, ”uneori profesionalismul și capacitățile arată foarte bine pe hârtie, dar în comunicarea verbală observi și unele hibe. E regretabilă excluderea interviului și pe motivul că persoanele urmează să activeze într-un cadrul/format colegial, iar capacitățile de comunicare, cu siguranță nu pot fi verificate doar prin concursul dosarelor”, a remarcat Lilia Ioniță. ”Nota informativă este un amalgam de informații care nu încearcă, cel puțin, să justifice excluderea probei interviului. Eventual, urmau să justifice cu exemple din experiența anterioară a comisiei: care a fost problema cu interviul? Să selectezi pe cineva doar în baza unui ”pachet de hârtii” îmi pare că nu sună deloc bine”, subliniază experta, care se întreabă cum vor stabili, doar în baza dosarului, reputația candidaților în mediul colegilor din societatea civilă.

Tatiana Savva: ”Este important ca persoana care o să fie aleasă să aibă o reputație ireproșabilă”

Fără criterii ”rigide” de selectare a reprezentanților societății civile

De asemenea, regulamentul nu stabilește niște criterii exhaustive de evaluare a candidaților, ”pentru a se evita o „rigidizare” excesivă a evaluării date și a se oferi o flexibilitate sporită Comisiei în procesul de selectare a candidaților, astfel încât acest proces să poată fi adaptat, după caz, unor noi provocări și să acopere mai facil unele lacune depistate între timp, fără a fi necesară intervenția Guvernului în vederea operării unor modificări în actele sale normative”, după cum se explică în nota informativă.

Doar aspectele legate de reputația în rândul colegilor, inclusiv autoritatea profesională, și viziunea candidaților cu privire la activitatea ce urmează a o desfășura în cadrul Consiliului de Integritate vor fi evaluate în mod obligatoriu. Totodată, se urmărește instituirea unui minim standard de calitate cu privire la viitorii reprezentanți ai societății civile în Consiliul de Integritate, în acest sens prevăzându-se un prag de trecere în conformitate cu care poate fi declarat învingător candidatul cu un punctaj de cel puțin 3 puncte, din 5 maxim posibile, mai argumentează Ministerul Justiției.

Referitor la aceste prevederi, experta Lilia Ioniță consideră că discreția comisiei e prea mare, inclusiv pentru faptul că membrii ei pot dezvolta sau include criterii suplimentare celor indicate în hotărârea de Guvern.

Reprezentata MJ: ”E un proces care durează și nu întotdeauna interviurile sunt eficiente și denotă cunoștințele profesionale ale candidatului”

Deocamdată, nu s-a înscris niciun candidat la concursul pentru funcția de membru al Consiliului de Integritate din partea societății civile, a declarat pentru Moldova Curată șefa serviciului relații cu presa din cadrul Ministerului Justiției, Maria Perțeva. Termenul limită de depunere a dosarelor este 22 octombrie.

Referitor la excluderea probei interviului, ea comunicat că s-a recurs la această schimbare pentru a nu tărăgăna desfășurarea concursului. ”E un proces care durează și nu întotdeauna interviurile sunt eficiente și denotă cunoștințele profesionale ale candidatului”, a explicat reprezentata ministerului. Ea a mai spus că fiecare candidat va mai trebui să prezinte o scrisoare de intenție în care să motiveze dorința de a ocupa această funcție și modul cum vede exercitarea ei, pe care ar urma să o prezinte personal membrilor comisiei. Astfel, candidații vor avea o discuție cu membrii comisiei referitoare la motivația lor de a face parte din CI al ANI. ”Va fi un fel de interviu, dar nu va fi punctat. Acesta va fi contactul direct al comisiei cu fiecare candidat”, a precizat Maria Perțeva.

Tatiana Savva: Este important ca persoana care o să fie aleasă să aibă o reputație ireproșabilă

Președinta comisiei de selectare a membrilor societății civile în cadrul CI al ANI, Tatiana Savva, cercetătoare în cadrul Centrului Analitic Independent Expert Grup, și-a exprimat speranța că modul cum va fi organizat concursul va permite selectarea unei persoane integre și profesioniste.

”Este important ca persoana care o să fie aleasă să aibă o reputație ireproșabilă, să aducă plus-valoare la subiectul integrității în societatea noastră. Noi sperăm ca concursul să ne permită să facem acest lucru. Rămâne să vedem care vor fi candidaturile, să analizăm dosarele depuse. Cerințele pentru dosare sunt destul de largi, ca să ne permită să luăm o decizie, iar prezentarea personală a scrisorii de motivare în fața membrilor comisiei ne va permite să facem o judecată a caracterului candidaților”, a subliniat Tatiana Savva.

Candidat la primărie și membru al CI din partea societății civile – solicitat de ministra Justiției să-și dea demisia

Intre timp, cel de-al doilea membru al CI din partea societății civile, Dumitru Țîra, este acum candidat la funcția de primar al Municipiului Chișinău, reprezentând un partid. În acest context, ministra Justiției, Olesea Stamate i-a solicitat să se retragă, deoarece un membru al CI nu poate desfășura activități politice. Solicitat de Moldova Curată, Dumitru Țîra a explicat că s-a autosuspendat de la CI, iar legea cu privire la activitatea ANI nu îl obligă să își dea demisia. În scrisoarea de răspuns adresată ministrei Justiției, Dumitru Țîra califică solicitarea ”o modalitate sau tentativă de intimidare”. El subliniază că rămâne apolitic și că a recurs la sprijinul unui partid pentru a putea fi înregistrat în cursa electorală mai ușor.

Dumitru Țîra mai atrage atenția asupra activității sale din cadrul CI, pe care afirmă că și-a exercitat-o voluntar și ”în mod exemplar, dedicând timp, efort și abnegație la demararea rapidă a funcționalității Autorității Naționale de Integritate, prin prezidarea ședințelor pentru alegerea directorului și vicedirectorului ANI și a inspectorilor de integritate”. De asemenea, el atrage atenția că este membrul care a participat le cele mai multe ședințe ale CI. Dumitru Țîra nu consideră, astfel, ”legală și motivată solicitarea Ministerului Justiției”, dar adaugă că, în cazul în care Ministerul sau altă instituție de rang înalt consideră că el ar încălca vreo normă etică sau morală, este gata să demisioneze din cadrul CI.

Expertă: ”Participarea în alegeri e o activitate eminamente politică”

În opinia expertei CAPC, Lilia Ioniță, Dumitru Țîra, în calitate de candidat la alegerile locale, deja nu mai corespunde unei condiții prevăzute de legea ANI, care interzice desfășurarea activității politice și prevede că un membru al CI ”nu este şi nu a fost în ultimii 2 ani membru al vreunui partid politic, nici nu a desfăşurat vreo activitate politică”.

”Iar participarea în alegeri e o activitate eminamente politică. În cazul în care alegi să desfășori asemenea activități, cred că e moral și etic să renunți la poziția de membru al Consiliului. Codul Electoral nu-l impune să-și suspende activitatea, iar Legea cu privire la ANI nu prevede posibilitatea suspendării pe perioada campaniei și nici temei de revocare a mandatului. Respectiv, eu cred că mai degrabă, e vorba de moralitate, decât de legalitate. Și ar fi un gest frumos și salutar, dacă dl Țîra ar anunța că se retrage din Consiliu”, crede Lilia Ioniță.

Ion Guzun: ”Ministerul Justiției ar fi trebuit să-l revoce din funcție pe Dumitru Țîra”

Pe de altă parte, consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice, Ion Guzun, crede că Ministerul Justiției, de fapt ar fi trebuit să îl revoce din funcție pe Dumitru Țîra, nu să îl roage să renunțe la această funcție, deoarece el participă la alegerile locale ca reprezentant al unui partid și promovează astfel imaginea unui partid. ”Din aceste considerente, cred că Ministerul Justiției ar fi trebuit să-l revoce. Ministerul nu putea să solicite suspendarea. Orice persoană are dreptul de a alege și de a fi aleasă, dar legea este strictă în privința membrilor Consiliului de Integritate”. Expertul a menționat că Ministerul Justiției are tot dreptul să-l revoce din funcție, deoarece Dumitru Țîra a fost ales de Ministerul Justiției, prin intermediul unei comisii selectate de această instituție. ”Membrii CI au obligația ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea publică a convingerilor lor politice și să nu favorizeze vreun partid politic – acesta este un temei de revocare din funcție”, a punctat Ion Guzun. Totodată, el a amintit și despre un alt membru al CI, Oleg Efrim, care, afirmă expertul, de asemenea ar trebui revocat din funcție. Motivul este că acesta este avocatul fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, cercetat penal în Republica Moldova. Oleg Efrim a fost desemnat membru al CI din cadrul ANI din partea Guvernului, astfel încât Executivul este cel care ar trebui să îl revoce, a remarcat Ion Guzun.

Anterior, Oleg Efrim a declarat pentru Moldova Curată că ”în cazul în care ar putea să apară vreo discuție la Consiliul de Integritate despre Vlad Plahotniuc, el se va retrage de la discuții și de la luarea vreunei decizii, pentru a nu crea o situație de conflict de interese.

Natalia Enache

În scrisoarea de răspuns adresată ministrei Justiției, Dumitru Țîra califică solicitarea ”o modalitate sau tentativă de intimidare”