Conflictul de interese în Fondul Ecologic
Un singur funcționar a fost pedepsit de CNI
Legea privind conflictul de interese lasă nesancționate cazurile de abuz. Mai multe cazuri de conflict de interese depistate de Comisia Națională pentru Integritate (CNI) sunt trecute pe linie moartă, din cauză că legea care le-ar permite să-i sancționeze pe vinovați nu are efect retroactiv. Astfel, au scăpat ca printre degete de pedeapsă ministrul Mediului, Gheorghe Șalaru, un fost viceministrul al Mediului, Alexandru Jolondconvschi, dar și un primar și un contabil de la o primărie din Briceni. Responsabilii de la CNI nu exclud că, astfel, ar putea scăpa de răspundere și alți funcționari sau demnitari.
Cum a scăpat Șalaru de pedeapsă
Membrii CNI s-au ciocnit de această problemă chiar de la primul caz investigat. Dosarul privind modul în care ministrul Mediului, Gheorghe Șalaru, i-a acordat unei organizații fondate de fiul său 1,5 milioane de lei din Fondul Ecologic Național a fost clasat de Consiliu, chiar dacă membrii CNI au depistat existența unui conflict de interese.
Documentele obținute de la Ministerul Mediului, Arhiva din Cimișlia și Ministerul Justiției au confirmat faptul că asociaţia obştească „EcoCim” din Cimişlia, desemnată de Ministerul Mediului în februarie 2012 câştigătoare a unui proiect de 1,5 milioane de lei, finanțat din Fondul Ecologic Naţional, a fost fondată de fiul ministrului, Andrei Şalaru. De altfel, președinte al asociației este Andrei Prisăcaru, șef al Organizaţiei de Tineret a Partidului Liberal din raionul Cimişlia, partid din care făcea parte până nu demult și ministrul.
Cu toate acestea, ministrul nu a putut fi penalizat, pentru că încălcarea a fost comisă înainte ca Legea cu privire la conflictul de interese să intre în vigoare.
”CNI a fost creat la 19 decembrie 2011, dar legea în baza căreia activează Consiliul a intrat în vigoare la 1 martie 2012, adică cu o lună mai târziu de la organizarea tenderului de la Ministerul Mediului. Noi nu putem sancționa decât cazurile de conflict de interese produse după data de 1 martie 2012”, susține șefa Direcției control de interese personale din cadrul CNI, Adela Griciuc.
Încă trei dosare clasate
Aceeași soartă a avut-o și dosarul privind conflictul de interese depistat în cazul fostului membru al Consiliului de administrare al Fondului Național Ecologic, Alexandru Jolondconvschi. CNI a constat că, în perioada 2010-2012, din Fondul Ecologic au fost alocate peste trei milioane de lei unor asociații fondate de Jolondcovschi pentru realizarea unor proiecte. În martie 2010, Consiliul de administrare al Fondului Ecologic a decis alocarea a 635 de mii de lei pentru un proiect care urma a fi realizat de ”Asociația pentru valorificarea deșeurilor”, condusă de Jolondcovschi. Un an mai târziu, o altă asociație fondată de aceeași persoană a câștigat un proiect de 2,4 milioane de lei achitați din Fondul Ecologic Național, iar pe 9 februarie 2012 din aceeași sursă au fost alocați alți 250 de mii de lei pentru elaborarea unui studiu privind gestionarea deșeurilor biodegradabile, iar Jolondcovschi a figurat printre experții care au participat la elaborarea studiului.
Încă două dosare clasate s-au referit la mișmașurile făcute de primarul comunei Negurei, r. Telenești, și de contabila primăriei din s. Bălășinești, r. Briceni. Primul este acuzat că ar fi redirecționat peste 850 de mii de lei alocați din Fondul Ecologic Național pentru împădurirea terenurilor degradante în interesul unor agenți economici. Cu alte cuvinte, primarul a înlocuit terenurile care urmau a fi împădurite cu altele care aparțineau unor agenți economici.
În cel de-al doilea caz, CNI a constat că o contabilă din Bălășinești ar fi procurat produse alimentare pentru școala din localitate de la soțul său.
Încălcările au fost comise însă până la 1 martie 2012, când a intrat în vigoare Legea privind conflictul de interese, de aceea făptașii nu pot fi pedepsiți.
Businessmanii, interziși la guvernare
În schimb, riscă să se aleagă cu amenzi demnitarii și funcționarii care desfășoară activități economice.
În prezent, în control la CNI se află o sesizare cu privire la un posibil conflict de interese în cazul directorului ANRE, Marian Potir. În pofida prevederilor Regulamentului ANRE, care stabilesc că membrii Consiliului de Administrare al Agenției nu sunt în drept să deţină funcţii şi acţiuni în fondul statutar al unor întreprinderi, Potir deţine 25% de acțiuni în Biroul de Cercetări şi Proiectări ”Injproiect”. Deocamdată, membrii CNI nu au adoptat o încheiere în acest caz.
Și președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Constantinov, a intrat în vizorul CNI pentru faptul că, fiind președinte al Adunării Populare din Găgăuzia, deține ilegal și funcția de administrator al unei societăți comerciale.
Iar directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Balițchi, este bănuit de încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, prevăzut de Legea privind conflictul de interese, pentru faptul că ar gestiona de câţiva ani o rețea de schimburi valutare din capitală.
”În cele mai multe cazuri, funcționarii și demnitarii de stat nu au voie să desfășoare activități economice sau să dețină acțiuni în companii comerciale. Astfel de cazuri sunt considerate conflict de interese și se pedepsesc prin lege”, ne explică Griciuc.
Doar o persoană sancționată
Potrivit aceleiași surse, de când și-a început activitatea, CNI a studiat 20 de sesizări privind conflictul de interese, dintre care doar într-un caz a fost posibilă sancționarea persoanei vinovate, fiind vorba de fostul procuror general Valeriu Zubco. Acesta este acuzat că a admis conflictul de interese prin faptul că nu a dispus efectuarea unei anchete de serviciu în legătură cu incidentul din Pădurea Domnească și nici nu s-a autosuspendat din funcție, deși participase la acea vânătoare și era evidentă intenția de mușamalizare a cazului. Pentru aceste încălcări, Zubco a fost amendat cu 6000 de lei.
Și fostului director al ”Moldsilva”, Ion Lupu, i se incriminează faptul că nu și-a declarat conflictul de interese în cazul participării la vânătoarea din Pădurea Domnească. În cel mai scurt timp, în cazul în care decizia CNI nu va fi contestată în judecată, acesta va cere Centrului Național Anticorupție să-l pedepsească pe Lupu.
Referindu-se la lacunele legislative care împiedică CNI-ul să pedepsească funcționarii aflați în conflict de interese, Griciuc ne-a comunicat că există multe cazuri de conflict de interese care nu pot fi sancționate, pentru că persoana care le-a comis nu mai este în funcție. Pentru a elimina această carență din lege, CNI intenționează să propună modificări la lege, astfel încât cazurile de conflict de interese să poată fi cercetate și după demiterea funcționarilor care le-au comis.
Ilinca Vremea
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Deputatul Eugeniu Nichiforciuc și-a deschis trei firme...
Deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc a deschis 3 firme în doi ani, adică în 2014 și 2015, la una dintre ele investind un capital social de mai mult de un milion de lei. Deputatul spune ca avea acești bani din activitatea anterioară celei de deputat și că a acordat de fapt un împrumut acestei firme, care, timp de un an, ar urma să i-l ramburseze. Firma a început să funcționeze în luna aprilie 2014, însă deputatul nu a indicat în declarația de avere veniturile din activitatea ei. Celelalte două firme au capitaluri sociale mult mai mici.
Preşedintele raionului Ungheni ar putea fi cercetat pen...
În vara anului 2012, familia preşedintelui raionului Ungheni s-a deplasat în Lituania cu maşina de serviciu. Constatarea aparţine Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), după ce membrii acestei instituţii au verificat veridicitatea faptelor relatate în materialul: „La Ungheni, talentele sunt selectate pe criterii de rudenie?”.
Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
Ginerele şi soacra continuă să lucreze împreună la prim...
La sfârşitul anului trecut, Moldova Curată a descoperit un conflict de interese la Primăria Pietrosu din raionul Făleşti, acolo unde primarul Ghenadie Grădinari o are în subordine pe soacra sa, care este contabilă. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat, a examinat situaţia şi a constatat conflict de interese. Alesul local a rămas însă nesancţionat, deoarece membrii CNI au clasat cazul.
Verificat de CNI pentru că şi-a angajat cumnata la prim...
Primarul comunei Pripiceni-Răzeşi, raionul Rezina, Iacob Frunză, a avut grijă ca Galina Funză, cumnata sa, soţia fratelui său, să primească un salariu de bugetar, angajând-o iniţial în funcţia de contabil al primăriei, apoi în cea de specialist pentru reglementarea regimului funciar (inginer cadastral). Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că primarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, însă alesul local afirmă că el este nevinovat, deoarece nu a făcut parte din comisia care a selectat-o pe cumnata sa în această funcţie publică. Anterior Moldova Curată a mai scris despre cazuri în care persoane cu funcţii de răspundere şi-au angajat cumnatele în instituţiile pe care le conduc.
S.A. Termocom, sute de mii de lei pentru rudele şefului
După ce şi-a angajat fiica şi ginerele la instituţia publică pe care o conduce, directorul SA „Termocom” din Chişinău, Mihai Cernei, a găsit o modalitate de a vira bani din contul întreprinderii în buzunarul celor doi. Deşi primarul capitalei Dorin Chirtoacă l-a ameninţat încă la începutul lunii aprilie curent cu demisia, iar Centrul Naţional Anticorupţie a pornit o anchetă, Cernei continuă să diriguiască treburile la „Termocom”. Consiliul de Administraţie al SA „Termocom” urmează să ia o decizie vizavi de aceste acuzaţii până la mijlocul lunii mai.