CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.
La 3 aprilie 2012, CSM îi propunea Preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti să-i confere gradul superior de calificare lui Ghenadie Nicolaev, judecător al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În acea hotărâre, CSM argumenta că „pe parcursul activităţii sale, Ghenadie Nicolaev a dat dovadă de un nivel înalt de profesionalism, exigenţă şi principialitate, fapt ce contribuie la ridicarea autorităţii sistemului judecătoresc”. Tot aici mai era menţionat faptul că „având în vedere nivelul cunoştinţelor profesionale, vechimea de peste 14 ani în funcţia de judecător şi experienţa în muncă, contribuţia adusă la sporirea calităţii actului de justiţie, precum şi faptul că pe parcursul activităţii a dat dovadă de exigenţă şi principialitate, profesionalism şi aptitudini organizatorice, capacitate de muncă sporită, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că judecătorul Ghenadie Nicolaev merită a fi propus Preşedintelui Republicii Moldova pentru conferirea gradului superior de calificare”.
„Profesionalism” condamnat de CEDO
Moldova Curată a descoperit faptul că „profesionalismul” acestui judecător este remarcat şi în 11 hotărâri ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului(CEDO). Astfel, în cazul Russu c. Moldovei, Curtea a constatat, la 18 noiembrie 2008, că magistraţii Ghenadie Nicolaev, Mihail Buruian şi Gheorghe Stratan, pe atunci la Curtea de Apel Chişinău, nu au respectat procedura de citare a petiţionarului în instanţa de recurs, violând art.6.1 al convenţiei privind dreptul la un proces echitabil al persoanei. Numele judecătorului Nicolaev se regăseşte şi în cazul Ghirea c. Moldovei, unde el, împreună cu judecătorii Gheorghe Iovu şi Anatol Ţurcanu, au admis un apel tardiv, ca urmare Republica Moldova pierzând la CEDO circa nouă mii de euro.
Demersul lui Poalelungi
De remarcat că propunerea CSM adresată preşedintelui R. Moldova a fost înaintată în baza unui demers al lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Solicitat de noi, Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, ne-a spus că aceste condamnări la CEDO nu constituie un impediment în promovarea sau calificarea unui judecător din cadrul CSJ. „În majoritatea statelor europene, o mare parte din judecătorii care activează în cadrul Curţii Supreme de Justiţie au condamnări la CEDO. Este un proces inevitabil, deoarece CSJ este ultima instanţă naţională care se pronunţă pe marginea unui caz sau altul. Eu cred că nu ar fi corect să ne conducem după criteriul nepromovării sau necalificării dacă eşti nominalizat în lista CEDO”, afirmă şeful aparatului CSJ.
La rândul său, Igor Stoica, jurist la Organizaţia „Amnesty Internaţional – Moldova” este de părere că promovarea unui judecător de către instanţa unde activează şi apoi de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se bazeze pe o reputaţie ireproşabilă a acestuia. „Este îngrijorător faptul că în sistemul judecătoresc din Republica Moldova sunt mulţi judecători cu o reputaţie proastă, dar care sunt avansaţi în funcţie, fără a le fi evaluate erorile comise în timpul pronunţării unei hotărâri”, spune juristul.
Judecătorii au şase grade de calificare
Legislaţia Republicii Moldova stabileşte pentru judecători şase grade de calificare, în dependenţă de funcţie, de vechimea în muncă, de experienţă şi de profesionalism. Gradul superior de calificare se conferă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi, ţinând cont de vechimea îndelungată în magistratură şi de înaltul profesionalism, şi altor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Gradul întâi de calificare este rezervat judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel. Totodată, de gradul doi de calificare pot beneficia judecătorii curţilor de apel, de gradul trei - judecătorii curţilor de apel, preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecătorii, iar gradele patru şi cinci le pot reveni preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor de la judecătorii. În funcţie de gradele deţinute, judecătorii au un spor salarial lunar de la 150 la 400 de lei.
Gradul superior de calificare este conferit de către Preşedintele Republicii Moldova, iar celelalte grade - de către colegiul de calificare.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.
Lipsa de transparență în procesele de privatizare și de...
”În Republica Moldova avem o situație alarmantă, inadecvată și neconformă standardelor internaționale în ce privește asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice și privatizare a proprietății statului. Acest lucru ridică la maxim riscul de corupție, duce la lipsa încasărilor la bugetul public, stimulează dezvoltarea competiției neloiale și a tendințelor monopoliste și, în ultimă instanţă, duce şi la majorarea prețurilor pentru consumatori", a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, președintele Consiliului Național de Participare (CNP), Sergiu Ostaf.
INTERVIU// Cristina Țărnă: ”Chiar cu toată asistența ex...
Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție.
Doar o treime din persoanele cu funcţii de răspundere a...
Persoanele cu funcţii de răspundere mai au zile numărate în care pot să-și completeze declaraţiile de venituri şi proprietate, dar şi de interese personale pentru anul 2014. Până acum, din cele circa o sută de mii de declaraţii, câte sunt aşteptate la Comisia Naţională de Integritate (CNI), au fost depuse doar o treime.
