CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO

Arhiva 29 aprilie 2013 2038

Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.



La 3 aprilie 2012, CSM îi propunea Preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti să-i confere gradul superior de calificare lui Ghenadie Nicolaev, judecător al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În acea hotărâre, CSM argumenta că „pe parcursul activităţii sale, Ghenadie Nicolaev a dat dovadă de un nivel înalt de profesionalism, exigenţă şi principialitate, fapt ce contribuie la ridicarea autorităţii sistemului judecătoresc”. Tot aici mai era menţionat faptul că „având în vedere nivelul cunoştinţelor profesionale, vechimea de peste 14 ani în funcţia de judecător şi experienţa în muncă, contribuţia adusă la sporirea calităţii actului de justiţie, precum şi faptul că pe parcursul activităţii a dat dovadă de exigenţă şi principialitate, profesionalism şi aptitudini organizatorice, capacitate de muncă sporită, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că judecătorul Ghenadie Nicolaev merită a fi propus Preşedintelui Republicii Moldova pentru conferirea gradului superior de calificare”.

„Profesionalism” condamnat de CEDO

Moldova Curată a descoperit faptul că „profesionalismul” acestui judecător este remarcat şi în 11 hotărâri ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului(CEDO). Astfel, în cazul Russu c. Moldovei, Curtea a constatat, la 18 noiembrie 2008, că magistraţii Ghenadie Nicolaev, Mihail Buruian şi Gheorghe Stratan, pe atunci la Curtea de Apel Chişinău, nu au respectat procedura de citare a petiţionarului în instanţa de recurs, violând art.6.1 al convenţiei privind dreptul la un proces echitabil al persoanei. Numele judecătorului Nicolaev se regăseşte şi în cazul Ghirea c. Moldovei, unde el, împreună cu judecătorii Gheorghe Iovu şi Anatol Ţurcanu, au admis un apel tardiv, ca urmare Republica Moldova pierzând la CEDO circa nouă mii de euro.

Demersul lui Poalelungi

De remarcat că propunerea CSM adresată preşedintelui R. Moldova a fost înaintată în baza unui demers al lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Solicitat de noi, Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, ne-a spus că aceste condamnări la CEDO nu constituie un impediment în promovarea sau calificarea unui judecător din cadrul CSJ. „În majoritatea statelor europene, o mare parte din judecătorii care activează în cadrul Curţii Supreme de Justiţie au condamnări la CEDO. Este un proces inevitabil, deoarece CSJ este ultima instanţă naţională care se pronunţă pe marginea unui caz sau altul. Eu cred că nu ar fi corect să ne conducem după criteriul nepromovării sau necalificării dacă eşti nominalizat în lista CEDO”, afirmă şeful aparatului CSJ.

La rândul său, Igor Stoica, jurist la Organizaţia „Amnesty Internaţional – Moldova” este de părere că promovarea unui judecător de către instanţa unde activează şi apoi de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se bazeze pe o reputaţie ireproşabilă a acestuia. „Este îngrijorător faptul că în sistemul judecătoresc din Republica Moldova sunt mulţi judecători cu o reputaţie proastă, dar care sunt avansaţi în funcţie, fără a le fi evaluate erorile comise în timpul pronunţării unei hotărâri”, spune juristul.

Judecătorii au şase grade de calificare

Legislaţia Republicii Moldova stabileşte pentru judecători şase grade de calificare, în dependenţă de funcţie, de vechimea în muncă, de experienţă şi de profesionalism. Gradul superior de calificare se conferă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi, ţinând cont de vechimea îndelungată în magistratură şi de înaltul profesionalism, şi altor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Gradul întâi de calificare este rezervat judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel. Totodată, de gradul doi de calificare pot beneficia judecătorii curţilor de apel, de gradul trei - judecătorii curţilor de apel, preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecătorii, iar gradele patru şi cinci le pot reveni preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor de la judecătorii. În funcţie de gradele deţinute, judecătorii au un spor salarial lunar de la 150 la 400 de lei.

Gradul superior de calificare este conferit de către Preşedintele Republicii Moldova, iar celelalte grade - de către colegiul de calificare.

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici

Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.

17 ianuarie 2015
1963

Profil candidat: Roman Boțan

Integritate în activitatea politică

12 februarie 2019
2267

Confiscarea extinsă – o prevedere care va lovi dur în a...

Republica Moldova are deja de an un articol nou în Codul Penal - “confiscare extinsă”. Aplicată în practică, această prevedere va lovi în averile multor persoane. Astfel, vor fi confiscate bunurile, a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de către persoana condamnată. Experţii anticorupţie precizează că modificarea legislativă este una aşteptată, deoarece se referă şi la bunurile care au fost transferate de către condamnat unor persoane terţe. Acest lucru însă l-a nemulţumit pe ombudsmanul Tudor Lazăr, care a sesizat Curtea Constituţională.

12 februarie 2015
1767
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată a decis comasarea dosarelor fotoju...

După mai multe amânări, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis comasarea dosarelor fotojurnalistului Constantin Grigoriță privind îngrădirea accesului la informație contra lui Igor Dodon și contra Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Decizia vine după ce examinarea în fond a cauzei a fost amânată de patru ori. Conform deciziei semnată de președinta ședinței, judecătoarea Speranța Clima, posibilitatea de conexare și examinare în aceeași procedură a dosarelor este ”oportună datorită faptului că necesită aplicarea aceleiași proceduri de soluționare, implică participarea acelorași părți, au la bază aceleași probe, iar conexarea lor va contribui la examinarea rapidă și justă a litigiilor.”

12 februarie 2018
2343

Constantin Becciev a fost restabilit în funcție: S.A „A...

Judecătoria Chișinău a emis, la 20 februarie curent, o decizie prin care a constatat că fostul director al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal” Chișinău, Constantin Becciev, a fost demis ilegal. Prin hotărârea instanței, Becciev a fost restabilit în funcție, iar instituția va trebui să-i plătească un prejudiciu moral în valoare de circa 34 de mii de lei și alte zece mii vor fi achitate pentru cheltuieli de judecată.

20 februarie 2017
2143

Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului...

Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției.  Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.   

13 iunie 2015
1984