CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO

Arhiva 29 aprilie 2013 864

Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.



La 3 aprilie 2012, CSM îi propunea Preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti să-i confere gradul superior de calificare lui Ghenadie Nicolaev, judecător al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În acea hotărâre, CSM argumenta că „pe parcursul activităţii sale, Ghenadie Nicolaev a dat dovadă de un nivel înalt de profesionalism, exigenţă şi principialitate, fapt ce contribuie la ridicarea autorităţii sistemului judecătoresc”. Tot aici mai era menţionat faptul că „având în vedere nivelul cunoştinţelor profesionale, vechimea de peste 14 ani în funcţia de judecător şi experienţa în muncă, contribuţia adusă la sporirea calităţii actului de justiţie, precum şi faptul că pe parcursul activităţii a dat dovadă de exigenţă şi principialitate, profesionalism şi aptitudini organizatorice, capacitate de muncă sporită, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că judecătorul Ghenadie Nicolaev merită a fi propus Preşedintelui Republicii Moldova pentru conferirea gradului superior de calificare”.

„Profesionalism” condamnat de CEDO

Moldova Curată a descoperit faptul că „profesionalismul” acestui judecător este remarcat şi în 11 hotărâri ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului(CEDO). Astfel, în cazul Russu c. Moldovei, Curtea a constatat, la 18 noiembrie 2008, că magistraţii Ghenadie Nicolaev, Mihail Buruian şi Gheorghe Stratan, pe atunci la Curtea de Apel Chişinău, nu au respectat procedura de citare a petiţionarului în instanţa de recurs, violând art.6.1 al convenţiei privind dreptul la un proces echitabil al persoanei. Numele judecătorului Nicolaev se regăseşte şi în cazul Ghirea c. Moldovei, unde el, împreună cu judecătorii Gheorghe Iovu şi Anatol Ţurcanu, au admis un apel tardiv, ca urmare Republica Moldova pierzând la CEDO circa nouă mii de euro.

Demersul lui Poalelungi

De remarcat că propunerea CSM adresată preşedintelui R. Moldova a fost înaintată în baza unui demers al lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Solicitat de noi, Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, ne-a spus că aceste condamnări la CEDO nu constituie un impediment în promovarea sau calificarea unui judecător din cadrul CSJ. „În majoritatea statelor europene, o mare parte din judecătorii care activează în cadrul Curţii Supreme de Justiţie au condamnări la CEDO. Este un proces inevitabil, deoarece CSJ este ultima instanţă naţională care se pronunţă pe marginea unui caz sau altul. Eu cred că nu ar fi corect să ne conducem după criteriul nepromovării sau necalificării dacă eşti nominalizat în lista CEDO”, afirmă şeful aparatului CSJ.

La rândul său, Igor Stoica, jurist la Organizaţia „Amnesty Internaţional – Moldova” este de părere că promovarea unui judecător de către instanţa unde activează şi apoi de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se bazeze pe o reputaţie ireproşabilă a acestuia. „Este îngrijorător faptul că în sistemul judecătoresc din Republica Moldova sunt mulţi judecători cu o reputaţie proastă, dar care sunt avansaţi în funcţie, fără a le fi evaluate erorile comise în timpul pronunţării unei hotărâri”, spune juristul.

Judecătorii au şase grade de calificare

Legislaţia Republicii Moldova stabileşte pentru judecători şase grade de calificare, în dependenţă de funcţie, de vechimea în muncă, de experienţă şi de profesionalism. Gradul superior de calificare se conferă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi, ţinând cont de vechimea îndelungată în magistratură şi de înaltul profesionalism, şi altor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Gradul întâi de calificare este rezervat judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel. Totodată, de gradul doi de calificare pot beneficia judecătorii curţilor de apel, de gradul trei - judecătorii curţilor de apel, preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecătorii, iar gradele patru şi cinci le pot reveni preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor de la judecătorii. În funcţie de gradele deţinute, judecătorii au un spor salarial lunar de la 150 la 400 de lei.

Gradul superior de calificare este conferit de către Preşedintele Republicii Moldova, iar celelalte grade - de către colegiul de calificare.

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Alexandru Cimbriciuc

Integritate în activitatea politică

11 februarie 2019
2434
Arhiva

Standarde duble la CNI

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.

12 octombrie 2015
1164
Arhiva

Primarul – ginere şi contabila – soacră la primăria din...

Proverbul „Soacră, soacră – poamă acră” nu este valabil pentru Ghenadie Grădinari, primarul comunei Pietrosu din raionul Făleşti. El o are în subordine pe soacra sa, contabila primăriei. Alesul local însă dă asigurări că totul se încadrează în limitele legii şi că nu există un conflict de interese.

10 decembrie 2015
1056
Arhiva

Profil candidat: Grigore Repeșciuc

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
952
Arhiva

Găsit vinovat de fals în declarația de avere și condamn...

Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, a fost restabilit în funcție. Judecătoarea Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău a dispus marți, 23 aprilie 2019, ca Ion Vrânceanu să fie reangajat, cu plata salariului neachitat și a despăgubirilor pentru absența de la serviciu în perioada 12 martie 2018 – 23 aprilie 2019.  Solicitată timp două zile să explice cum va rezolva această situație, de vreme ce funcția este ocupată de mult timp, Direcția Educație a municipiului Chișinău a refuzat să ofere un răspuns.

24 aprilie 2019
1202
Arhiva

Conflictul de interese din Bleşteni rămâne nesancţionat

Primarul comunei Bleşteni din raionul Edineţ, Liviu Belitei, care şi-a angajat sora în funcţia de director al Centrului comunitar pentru persoane în etate, va scăpa de sancţiunea pentru admiterea unui conflict de interese, deoarece Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cauza. Liviu Belitei a anunţat CNI cu o întârziere de un an despre faptul că sora sa conduce o instituţie subordonată Primăriei. Comisia a constatat existenţa conflictului de interese, dar a clasat cazul. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că decizia este greşită şi că primarul ar fi trebuit sancţionat.

07 aprilie 2016
1105