Cum funcționează legislația cu privire la ANI: ”Inspectorii de integritate au un minim de instrumente pentru a face controale efective”

Legislația ce reglementează activitatea ANI are nevoie de ajustări și mai există lacune care creează confuzii și coliziuni de drept, dar inspectorii de integritate au, în mare parte, suficiente instrumente legale pentru a-și îndeplini sarcinile, arată rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), prezentat de Asociația Presei Independente (API), miercuri, 23 octombrie.

Expertă: ”Intriga ține de finalitatea procesului și pe finalitatea controlului”

”Intriga ține de finalitatea procesului și pe finalitatea controlului. Tocmai după ce actul de constatare al unui inspector rămâne definitiv, adică după ce au fost epuizate toate căile de atac și a fost menținut în instanță, abia atunci începe produsul propriu-zis”, a remarcat experta anticorupție, Mariana Kalughin, una dintre autoarele raportului. Ea a adus exemplul contractelor de achiziții publice încheiate în conflicte de interese, care, potrivit legii, ar urma să fie lovite de nulitate. Legea spune că demersul trebuie să vină din partea ANI, dar legea nu precizează cine mai exact – președintele ANI sau inspectorul de integritate. ”Noi am prefera să o facă inspectorul de integritate, care, prin procedura de numire, este mai independent, care a cercetat cazul și trebuie să-l finalizeze, asumându-și întreaga responsabilitate pentru munca pe care a efectuat-o. E doar un exemplu care ar putea fi depășit printr-un simplu amendament legislativ”, a precizat Mariana Kalughin.

Inspectorul de integritate are un minim de instrumente necesar și aplicabil pentru a efectua un control efectiv și eficient al averilor și intereselor

”Legile niciodată nu sunt perfecte din start. Noi suntem conștienți că și ANI a acumulat deja experiență, inclusiv prin munca inspectorilor de integritate. Și ANI, bănuim noi, va propune unele amendamente la lege. Dar, din punctul de vedere al cadrului legal, inspectorul de integritate are un minim de instrumente necesar și aplicabil pentru a efectua un control efectiv și eficient al averilor și intereselor și pentru a insista asupra sancțiunilor asupra persoanelor care se fac vinovate de încălcări”, a mai remarcat Mariana Kalughin.

Sergiu Sîrbu spune că în Parlament a fost elaborat un proiect de lege care stabilește noi temeiuri pentru demiterea conducerii ANI, care ar fi subiective și politice

Autoritățile trebuie să identifice modalități de creștere a salarizării inspectorilor

O altă autoare a raportului, Elena Prohnițchi, a trecut în revistă procesul de instituționalizare a ANI, care a fost unul anevoios, fiind tergiversat de constituirea întârziată a Consiliului de Integritate și, ulterior, de activitatea imprevizibilă a acestuia. În prezent, o problemă este completarea lentă a ”pachetului” de inspectori de integritate, determinată de rigorile înalte față de selectarea inspectorilor, precum și de reducerea salarizării cu 59 la sută,  odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării, la începutul anului 2019. Acest fapt ar putea constitui un impediment pentru atragerea persoanelor calificate la funcțiile de inspectori de integritate, a mai subliniat Elena Prohnițchi.

”ANI nu își poate îndeplini în măsură în care este așteptată de către public misiunea sa de control și de verificare a averilor și intereselor personale a funcționarilor publici. Autoritățile trebuie să identifice modalități de creștere a salarizării inspectorilor”, a recomandat experta.

Puțini doritori de a deveni inspectori de integritate

Reprezentatul ANI, Viorel Sochircă, a declarat în cadrul evenimentului de prezentare a studiului că Autoritatea a pregătit un proiect de lege pentru modificarea cadrului legislativ referitor la activitatea ANI și urmează să fie discutat la Ministerul Justiției. El a amintit că primul concurs pentru funcțiile de inspectori de integritatea a fost anunțat în aprilie 2018, la care s-au ”licitat” numai 9 funcții din cele 43 prevăzute de lege, deoarece numai atât permitea bugetul rămas încă de la fosta Comisie Națională de Integritate. La ultimul concurs anunțat, al șaselea în total, în decurs de 30 de zile, pentru 10 funcții de inspectori de integritate au aplicat numai 8 persoane, fără a fi verificată, deocamdată, admisibilitatea dosarelor.

Reprezentant ANI: La finele anului cred că nu vom avea scuze și vom clarifica niște lucruri

”ANI face publice rapoartele trimestriale, pentru public. Ne dorim foarte mult să participăm la evaluarea unui an întreg de activitate. Anul trecut am spus că avem doar 6 luni (n.r.: de activitate), anul acesta avem 9 luni, dar la finele anului cred că nu vom avea scuze și vom clarifica niște lucruri”, a precizat reprezentantul ANI.

Deputat PD: Declarațiile de avere destramă familii

Deputatul Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, prezent la dezbateri, a avut unele obiecții la faptul că demnitarii trebuie să declare și averea soților sau concubinilor. ”Se destramă familii din cauză că cei care nu au nicio treabă cu funcția publică nu vor să declare ce au acasă”, a exemplificat demnitarul.

Sergiu Sîrbu a mai spus că în Parlament a fost elaborat un proiect de lege care stabilește noi temeiuri pentru demiterea conducerii ANI. ”Dacă nu-și îndeplinesc corespunzător funcțiile. Punct. Nicio detaliere. Inclusiv în baza unui raport de evaluare a Comisiei economie, buget și finanțe. S-a completat cu un temei de demisie pur subiectiv, politic aș spune”, a subliniat deputatul. La acest capitol, Mariana Kalughin crede că, în acest fel, se va răsturna arhitectura ANI, pentru că președintele și vice-președintele sunt numiți de președintele țării, la propunerea Consiliului de Integritate, în urma organizării unui concurs și pot fi revocați la propunerea CI de către președinte, dacă există temeiuri, constatate inclusiv prin hotărâri judecătorești. ”Nu am văzut proiectul de lege, dar ne vom pronunța neapărat”, a spus experta.

Ministerul Justiției trebuie să desemneze mai repede un membru în cadrul CI

Unul dintre membri CI, Dumitru Țîra, desemnat din partea societății civile, a atras atenția că Ministerul Justiției ar trebui să se grăbească să-l desemneze pe cel de-al doilea reprezentant al societății în CI, după ce locul a rămas vacant, când Tatiana Pașcovschi și-a depus mandatul. ”Noi avem momente când, din cauza reprezentanților instituțiilor de stat în cadrul CI, care au deplasări și alte chestiuni, nu avem cvorum și nu avem ședințe atât de des pe cât ne-am dori”.

O soluție – declarații pre-completate cu date de la Fisc

Referitor la depunerea declarațiilor de avere și interese personale și la dificultățile pe care le au unii subiecți la completarea lor, experta anticorupție Cristina Țărnă a propus ca declarațiile electronice să fie pre-completate cu date de la Serviciul Fiscal, așa cum se practică în alte țări. ”Dacă tot există declarația electronică, verificarea și confruntarea cu bazele de date, de ce să nu se mai facă un pas înainte, ca aceste declarații să fie pre-completate?”.

Ideea a fost susținută de un membru al CI, Viorel Rusu, reprezentant al autorităților locale, care a menționat că pot fi implicate și organele cadastrale, precum și alte autorități. ”Problema a fost discutat în cadrul ANI. Nu știu în ce măsură sistemul (n.r.: E-integritate) poate fi revăzut”, a spus Viorel Rusu.

ANI – buget în creștere

ANI a beneficiat de o creștere a bugetului său, pe parcursul anilor 2017-2019, de la 6 milioane 300 de mii de lei, la 24 de milioane 128 de mii de lei, mai arată datele studiului. Autoarele raportului mai propun, pentru îmbunătățirea cadrului legal în domeniul integrității, ca în Consiliul de Integritate să fie nu doar doi reprezentanți ai societății civile, dar patru, precum și să fie instituită o funcție de președinte al CI. În prezent ședințele sunt prezidate rotativ, de fiecare membru. Se mai propune ca termenul în care poate fi contestat actul de constatare emis de inspectorul de integritate să fie extins de la 15 zile la 30.

Natalia Enache

Mariana Kalughin: ”Din punctul de vedere al cadrului legal, inspectorul de integritate are un minim de instrumente necesar și aplicabil pentru a efectua un control efectiv și eficient al averilor și intereselor”

Elena Prohnițchi Elena Prohnițchi, a trecut în revistă procesul de instituționalizare a ANI, care a fost unul anevoios, fiind tergiversat de constituirea întârziată a Consiliului de Integritate

Viorel Sochircă: ”La finele anului cred că nu vom avea scuze și vom clarifica niște lucruri”

Dumitru Țîra a atras atenția că Ministerul Justiției ar trebui să se grăbească să-l desemneze pe cel de-al doilea reprezentant al societății în CI

Cristina Țărnă a propus ca declarațiile electronice să fie pre-completate cu date de la Serviciul Fiscal