Deputatul Petrenco, dat pe mâna Procuraturii Anticorupţie
Grigore Petrenco nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 toate bunurile pe care le deţine, iar în declaraţia de interese personale nu a menţionat faptul că este vicepreşedintele unei organizaţii internaţionale. Aceasta este concluzia membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) care au emis, la mijlocul lunii curente, un act de constatare pe numele deputatului. Petrenco însă nu este de acord cu decizia CNI şi afirmă că va contesta în instanţă actul emis de membrii acestei Comisii.
În declaraţia de avere pentru anul 2012, Grigore Petrenco, deputat în Parlementul Republicii Moldova, indică faptul că, în anul trecut, a obţinut un venit de peste 112 mii de lei din salariul de deputat şi circa 18 mii de lei din indemnizaţia de parlamentar. Petrneco mai declară două apartamente, unul achiziţionat în anul 2006 (59,4 metri pătraţi) şi altul în anul 2012 (137,7 metri pătraţi). Deputatul mai declară un autoturism de marca „Great Wall Hover”, achiziţionat în anul 2012 la preţul de 153 de mii de lei, maşina fiind fabricată în anul 2009.
La capitolul „Active financiare” , Petrenco a indicat că deţine şase conturi bancare, cu suma totală de 261 de mii de lei. Totodată, deputatul menţionează în declaraţie că, în anul trecut, a luat două împrumuturi bancare în valoare totală de 2 milioane 240 mii lei.
Petrenco - fondator şi administrator de firmă
În actul de constatare de la CNI este menţionat faptul că Grigore Petrenco figurează în calitate de administrator şi fondator al SRL ,,Motoare electrice”. ,,În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale ale deputatului Grigore Petrenco, depuse la 29.03.2013, informaţia privind cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale nu a fost indicată. Nu s-au specificat nici eventuale venituri rezultate din activitatea în calitate de administrator al acestui SRL”, este menţionat în actul adoptat de CNI. Membrii Comisiei au constatat şi faptul că deputatul comunist nu şi-a declarat transferurile băneşti pe care le-ar fi făcut în anul 2012. ,,La compartimentul respectiv nu s-au declarat transferurile băneşti ce au avut loc în anul 2012 în sumă de 1 800 de dolari, 80 000 de ruble şi 5 400 de euro”, mai este menţionat în actul emis de CNI.
În acelaşi act mai este specificat faptul că Grigore Petrenco nu a indicat în declaraţia de interese personale pentru anul 2012 calitatea sa de vicepreşedinte al Grupului Stângii Europene Unite din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
La rândul său, Grigore Petrenco a declarat că nu este de acord cu actul emis de CNI şi îl va contesta în instanţa de judecată.
Ca urmare a acestor constatări, CNI a sesizat Procuratura Generală în vederea examinării faptului admiterii falsului în declaraţii de către Grigore Petrenco.
Maria Vieru, şefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, a menţionat că sesizarea CNI pe numele lui Petrenco este în proces de examinare la Procuratura Anticorupţie.
Amintim că potrivit articolului 3521 al Codului penal, declaraţia necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 de unităţi convenţionale(12 mii de lei) sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
SECRET: Trei membri CSM, cu averea
Recent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numiţi din rândul profesorilor de drept titulari şi-au depus declaraţiile de avere la CSM, doar că aceste acte nu sunt publice. Experţii declară că toţi membrii CSM, indiferent dacă sunt aleşi din rândul judecătorilor sau din cel al profesorilor de drept, sunt obligaţi să-şi declare veniturile şi interesele şi să le facă publice.
Bănăruc și Muruianu, cu averile „curate”
După un control ce a durat mai multe luni, Comisia Națională de Integritate (CNI) a ajuns la concluzia că atât secretarul adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, cât și fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, au declarațiile de avere în ordine.
Averile modeste ale judecătorilor din Ialoveni
Până la 14 iunie curent, pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) sunt publicate circa şase mii de declaraţii ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Printre acestea se regăsesc și declarațiile de avere pentru anul 2012 ale celor şase judecători de la Judecătoria Ialoveni.
Andrian Candu locuiește, de anul trecut, în apartamentu...
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a trecut cu traiul într-un apartament spațios ce aparține nașului său, Vladimir Plahotniuc, care este și președinte al Partidului Democrat. Candu indică acest lucru în declarația de avere pentru anul 2016. Locuința are o suprafață de peste 200 de metri pătrați și se află în centrul Chișinăului, în același bloc în care locuiește și familia Plahotniuc.
Maşinile de „nimic” ale magistraţilor
Unii judecători indică în declaraţiile de avere autoturisme a căror valoare nu depăşeşte zece mii de lei. În realitate, pe piaţa secundară, aceste maşini valorează câteva mii de euro. Experţii susţin că uneori, subiecţii declarării indică în acte preţuri mai mici ale bunurilor deţinute pentru ca oamenii să nu îşi dea seama că valoarea bunului achiziţionat le depăşeşte vădit venitul.
Vicepreședintele CEC, cu dosar la CNI
Comisia Națională de Integritate (CNI) a decis, ieri, inițierea unui control pentru verificarea averilor și proprietăților vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ștefan Urâtu. Membrii CNI îl suspectează pe Urâtu că nu ar fi indicat în declarația sa de avere o parte din proprietățile pe care le deține.
