Deputatul Petrenco, dat pe mâna Procuraturii Anticorupţie
Grigore Petrenco nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 toate bunurile pe care le deţine, iar în declaraţia de interese personale nu a menţionat faptul că este vicepreşedintele unei organizaţii internaţionale. Aceasta este concluzia membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) care au emis, la mijlocul lunii curente, un act de constatare pe numele deputatului. Petrenco însă nu este de acord cu decizia CNI şi afirmă că va contesta în instanţă actul emis de membrii acestei Comisii.
În declaraţia de avere pentru anul 2012, Grigore Petrenco, deputat în Parlementul Republicii Moldova, indică faptul că, în anul trecut, a obţinut un venit de peste 112 mii de lei din salariul de deputat şi circa 18 mii de lei din indemnizaţia de parlamentar. Petrneco mai declară două apartamente, unul achiziţionat în anul 2006 (59,4 metri pătraţi) şi altul în anul 2012 (137,7 metri pătraţi). Deputatul mai declară un autoturism de marca „Great Wall Hover”, achiziţionat în anul 2012 la preţul de 153 de mii de lei, maşina fiind fabricată în anul 2009.
La capitolul „Active financiare” , Petrenco a indicat că deţine şase conturi bancare, cu suma totală de 261 de mii de lei. Totodată, deputatul menţionează în declaraţie că, în anul trecut, a luat două împrumuturi bancare în valoare totală de 2 milioane 240 mii lei.
Petrenco - fondator şi administrator de firmă
În actul de constatare de la CNI este menţionat faptul că Grigore Petrenco figurează în calitate de administrator şi fondator al SRL ,,Motoare electrice”. ,,În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale ale deputatului Grigore Petrenco, depuse la 29.03.2013, informaţia privind cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale nu a fost indicată. Nu s-au specificat nici eventuale venituri rezultate din activitatea în calitate de administrator al acestui SRL”, este menţionat în actul adoptat de CNI. Membrii Comisiei au constatat şi faptul că deputatul comunist nu şi-a declarat transferurile băneşti pe care le-ar fi făcut în anul 2012. ,,La compartimentul respectiv nu s-au declarat transferurile băneşti ce au avut loc în anul 2012 în sumă de 1 800 de dolari, 80 000 de ruble şi 5 400 de euro”, mai este menţionat în actul emis de CNI.
În acelaşi act mai este specificat faptul că Grigore Petrenco nu a indicat în declaraţia de interese personale pentru anul 2012 calitatea sa de vicepreşedinte al Grupului Stângii Europene Unite din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
La rândul său, Grigore Petrenco a declarat că nu este de acord cu actul emis de CNI şi îl va contesta în instanţa de judecată.
Ca urmare a acestor constatări, CNI a sesizat Procuratura Generală în vederea examinării faptului admiterii falsului în declaraţii de către Grigore Petrenco.
Maria Vieru, şefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, a menţionat că sesizarea CNI pe numele lui Petrenco este în proces de examinare la Procuratura Anticorupţie.
Amintim că potrivit articolului 3521 al Codului penal, declaraţia necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 de unităţi convenţionale(12 mii de lei) sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CNI a iertat încă un primar
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) „iartă” tot mai des persoane cu funcţii publice care s-au aflat în conflict de interese. Unul dintre ultimele cazuri de acest fel este al primarei comunei Băhrineşti, raionul Floreşti. Deşi CNI a recunoscut că Feodosia Bunescu a admis un conflict de interese, angajându-şi nepoata la Primărie, membrii Comisiei au clasat cazul.
Misterul pământurilor președintei Judecătoriei Briceni
Președintele Judecătoriei raionului Briceni, Viorica Caduc, este, cel puțin pe hârtie, cel mai împroprietărit magistrat din țară. În declarația sa de avere figurează 82 de terenuri, majoritatea agricole, procurate în special în ultimii ani.
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Fosta șefă de secție la Ministerul Sănătății, Silvia Vo...
Fosta șefă a Secției Investiții și Administrarea Proprietății Publice din cadrul Ministerului Sănătății, Silvia Volosatâi, a fost declarată vinovată de comiterea falsului în declarația de avere, însă judecătorii au încetat procesul penal din cauză că infracțiunea s-a prescris. Fosta funcționară a încercat să-și dovedească nevinovăția atât la Curtea de Apel, cât și la Curtea Supremă de Justiție. Instanța supremă a emis o hotărâre irevocabilă acum o săptămână, prin care a lăsat în vigoare sentința care o declară pe Volosatâi vinovată de comiterea cu intenție, a falsului în declarații.
