Donaţii contraversate în raportul financiar al PDM
Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.
În Raportul Partidului Democrat din Moldova privind fluxul mijloacelor băneşti pe parcursul campaniei electorale din 30 noiembrie 2014 se arată că PDM a acumulat din donații de la persoane fizice circa 9,5 milioane de lei. Printre aceste persoane se regăsesc antreprenori, politicieni, funcţionari publici, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
„Primarul ne-a rugat, cum am putut să ne împotrivim?”
Cea mai darnică primărie s-a dovedit a fi cea a comunei Mihăileni, raionul Briceni, unde şapte angajaţi au donat Partidului Democrat o sumă totală de 70 de mii de lei, câte zece mii de lei de persoană. Două dintre angajate spun însă că nu au donat nici un leu. „De unde să iau aceşti bani ca să-i donez? Cu salariul pe care îl avem noi, să ne ajungă şi bani pentru donaţii?”, ne-a spus Galina Cumpîta, inginer cadastral din Mihăileni.
Şi secretarul consiliul local, Aurica Ceropița, susţine că nu a făcut donaţii nici unui partid și că ea şi colegele sale au semnat acte precum că ar fi donat câte zece mii de lei la rugămintea primarului. „Niciuna din fetele noastre nu a dat niciun leu. Primarul ne-a rugat, dar noi cum am putut să ne împotrivim?”, spune Aurica Ceropiţa, care precizează că primarul este membru PDM.
Cele două angajate au indicat în declaraţiile de avere pentru anul 2013 doar venituri salariale. Astfel, venitul anual al familiei Cumpîta a fost de circa 41 de mii de lei, iar al Auricăi Ceropiţa - de circa 45 de mii de lei.
Primarul Radislav Cotiujanschii spune însă că femeile au donat aceşti bani și că ele nu ar fi înţeles ce sunt întrebate, întrucât nu știu limba română. „Care este treaba dumnevoastră în această privinţă? Ce doriţi să aflaţi cu acest lucru? Ele nu numai că au semnat, dar au şi donat. Ce vorbiţi prostii? Ce nu vă place? Mai bine v-aţi ocupa cu lucruri mai importante, oamenilor din Briceni le îngeaţă merele şi cartofii, dar voi vă ocupaţi cu prostii”, ne-a spus supărat primarul.
CEC ar trebui să verifice cazurile de donații ”false”
Juriştii susţin că instituţia care este obligată să studieze veridicitatea informaţiilor incluse în rapoartele financiare ale concurenţilor electorali este Comisia Electorală Centrală. Pavel Postică, jurist în cadrul Asociaţiei Promo-LEX, afirmă că CEC ar trebui să solicite partidului vizat sau Inspectoratului Fiscal de Stat dovada că aceste persoane au făcut donaţiile respective. La rândul său, experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că, în această situaţie vede toate părţile vinovate, acestea fiind pasibile de pedepse penale: atât primarul, care ar fi comis un abuz, punându-şi angajaţii să semneze un act, cât şi semnatarii, care ar fi confirmat prin semnătură că au făcut o donaţii, deşi acest lucru nu s-a întâmplat în realitate.
Potrivit CEC, instituţia se poate autosesiza în baza petiţiilor depuse, iar dacă, într-adevăr, sunt descoperite încălcări de lege, CEC se adresează Procuraturii Generale pentru a cerceta cazul şi a stabili gravitatea ilegalităţii comise.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.
Unele prevederi ale noii legi a achiziţiilor publice ar...
O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.
Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
