Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.
Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită
Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La 3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.
Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.
Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Conflict de interese, salvat de divorţ?
Primarul satului Chiştelniţa, Teleneşti, Constantin Ciobanu, lucrează de doi ani deja în aceeaşi instituţie cu soţia sa, ea fiind contabila primăriei din localitate. Asta deşi cadrul legislativ interzice ca un funcţionar public să fie în subordinea unei rude. În prezent, cei doi sunt în proces de divorţ. Specialiştii spun că funcţionarii publici nu vor scăpa de sancţiunile prevăzute de lege, deoarece atât primarul, cât şi contabila nu au întreprins nimic timp de doi ani pentru a soluţiona această situaţie.
Doi conducători se angajau reciproc în funcții de adju...
Fostul director al Casei Republicane de Cultură şi Creaţie Artistică a Tineretului Studios, care a fost reorganizată recent în Centrul Național de Educație prin Artă, și adjunctul acestuia sunt suspectați ca ar fi ocupat simultan timp de mai mulți ani, câte două funcții incompatibile. Cei doi spun însă că nu au făcut decât să încerce să își suplimenteze veniturile și că nu au comis nimic ilegal.
Neamuri de gradul întâi la primăria Ratuş
În primăria comunei Ratuş, raionul Teleneşti, soţul este primar, iar soţia deţine funcţia de perceptor fiscal. Specialiştii afirmă că un funcţionar nu poate exercita o funcţie publică, fiind în subordinea unei rude în cadrul aceleiaşi autorităţi publice. Primarul afirmă, la rândul lui, că i-ar încălca drepturile soţiei dacă ar concedia-o, fiindcă mai are puţin timp până să se pensioneze.
Pentru cine votăm la alegeri? Mihai Ghimpu: lupta pentr...
Mihai Ghimpu este candidatul cu nr. 2 înregistrat de CEC. Lansarea acestuia în campania prezidențială pare doar la prima vedere lipsită de sens. Pentru ca a dispărut definitiv de la un timp din sondaje, ratingul său tinzând spre zero absolut.
Noul deputat liberal urmează să aleagă dacă merge în Pa...
Vicepreședintele raionului Criuleni, Oleg Ogor, devenit de curând deputat pe lista Partidului Liberal, după plecarea din Legislativ a lui Veaceslav Untilă, se află în prezent în situație de incompatibilitate, pe care urmează să o rezolve, potrivit legislației, în 30 de zile. Solicitat de Moldova Curată, Ogor a spus că deocamdată nu a decis definitv dacă va rămâne în administrația locală la Criuleni sau va alege mandatul de deputat. Însă a menționat că va face alegerea în termenul acordat de lege.
Cazul Silviei Volosatâi, măr al discordiei între conduc...
Cazul Silviei Volosatâi, șefa Direcției Construcții Capitale a Ministerului Sănătății, acuzată că nu și-a declarat toate averile, a devenit motiv de dispută între vicepreședintele și președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Într-o declarație pentru Ziarul de Gardă, vicepreședintele Victor Strătilă îl acuză pe președintele Anatolie Donciu că ar fi scos din actul de constatare votat de Comisie două puncte, și anume cele care prevedeau ca actul să fie trimis Băncii Naționale și Centrului Național Anticorupție (CNA). Astfel, în opinia vicepreședintelui, Donciu ar fi comis ”fals în acte”.