Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.
Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită
Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La 3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.
Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.
Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Decizie finală: Anatol Arapu a folosit ilegal mașina de...
După 2 ani de contradicții și argumentări prin instanțe, Comisia Națională de Integritate a obținut câștig de cauză în fața lui Anatol Arapu, care, la 22 noiembrie 2013, s-a dus la nunta directorului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu. Curtea de Apel a decis că utilizarea automobilului de serviciu în interes personal este ilegală.
Şefa Centrului Medicilor de Familie din Nisporeni şi-a...
Directoarea Centrului Medicilor de Familie (CMF) din Nisporeni, Vera Tăbăcaru, a intrat în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Aceasta şi-ar fi angajat rudele în cadrul instituţiei pe care o conduce. Vera Tăbăcaru a refuzat să explice eventualul conflict de interese, invocând faptul că acestea sunt „probleme personale” şi că ea are tot dreptul să nu vorbească la acest subiect.
Deputatul Eugeniu Nichiforciuc și-a deschis trei firme...
Deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc a deschis 3 firme în doi ani, adică în 2014 și 2015, la una dintre ele investind un capital social de mai mult de un milion de lei. Deputatul spune ca avea acești bani din activitatea anterioară celei de deputat și că a acordat de fapt un împrumut acestei firme, care, timp de un an, ar urma să i-l ramburseze. Firma a început să funcționeze în luna aprilie 2014, însă deputatul nu a indicat în declarația de avere veniturile din activitatea ei. Celelalte două firme au capitaluri sociale mult mai mici.
Posibil conflict de interese la Primăria Măgdăcești
Primăria comunei Măgdăceşti din raionul Criuleni, a cumpărat cu 1,6 milioane de lei clădirea fostei şcoli din sat de la soțul primăriței. Edificiul se afla de mai mulți ani în paragină, dar a fost achiziționat pentru a construi acolo încă o grădiniță pentru copiii din localitate.