Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită

Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.

”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.

Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită

Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La  3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.

Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.

Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.  

Viorica Manole