Judecător: ”Colegii din Republica Moldova trebuie încurajați să gândească independent, să se comporte independent și să fie cât mai curajoși”

Interviu text 13 februarie 2020 250
Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București. Sursă foto: arhiva personală



”Judecătorul trebuie să fie echilibrat, să înțeleagă societatea, să se pregătească profesional necontenit și la un nivel înalt, să fie drept, cinstit, disciplinat, să știe să gestioneze orice situație, să cunoască umilința și să-și stăvilească orice porniri arogante, pentru a oferi încredere justițiabililor”, a subliniat judecătorul de la Curtea de Apel București, Dragoș Călin, într-un interviu pentru MoldovaCurata.md. Magistratul din România spune că ține legătura cu colegii săi din Republica Moldova, în cadrul unui grup de discuții online, la care participă câteva sute de judecători de pe ambele maluri ale Prutului, și atrage atenția că ”încrederea în sistemul judiciar se poate câștiga în timp”.

”Magistrații trebuie să se comporte transparent, independent, trebuie să aibă lideri profesioniști și cu coloană vertebrală, să reacționeze ori de câte ori statul de drept este pus în pericol și să își facă bine treaba în folosul cetățenilor”, a subliniat Dragoș Călin. Judecătorul din România a menționat importanța unui Consiliu Superior al Magistraturii corect, pentru o justiție independentă. ”CSM nu trebuie să promoveze niciodată persoane asupra cărora planează indicii rezonabile de lipsă de integritate. (…) Este nevoie și de consilii ale magistraturii puternice în Estul Europei, protejate constituțional și legislativ, experiențele statelor din acest areal nefiind deloc plăcute, să nu le spunem chiar eșecuri”, a remarcat judecătorul de la București.

Sistemul judecătoresc din Republica Moldova nu se bucură de o încredere prea mare din partea societății. Motive ar fi mai multe, inclusiv modul cum sunt soluționate cazurile de rezonanță sau cele de mare corupție: deseori netransparent, cu mari întârzieri, sau, mai grav, cu influențe politice. Care sunt măsurile pe care le-ați propune pentru redobândirea încrederii?

Este foarte greu să se construiască o încredere serioasă din partea cetățenilor în sistemul judiciar. De regulă, cei ce pierd în litigiile din instanțe au tendința de a-și exprima neîncrederea, iar cum, cel puțin în litigiile civile, cam jumătate dintre părți pierd, cu atât mai puțină încredere vor manifesta… Lăsând în urmă aceste axiome, încrederea în sistemul judiciar se poate câștiga în timp. Este necesară o recrutare după examene extrem de dificile a viitorilor magistrați. Aceștia trebuie pregătiți într-un cadru în care să-și poată dezvolta abilitățile profesionale, în lipsa oricărei influențe politice, în lipsa oricărei forme de corupție, apoi trebuie să se comporte profesionist în exercitarea atribuțiilor, total independent de partide politice ori de diverse cercuri de interese. Corpul magistraților va trebui să fie bine plătit, pentru a înlătura cât de mult posibil predispoziția la corupție. Magistrații trebuie să se comporte transparent, independent, trebuie să aibă lideri profesioniști și cu coloană vertebrală, să reacționeze ori de câte ori statul de drept este pus în pericol și să își facă bine treaba în folosul cetățenilor. În timp, vor veni și rezultatele. Dacă și opinia publică le va susține, fiind mulțumită de soluționarea rapidă a cazurilor de rezonanță sau a acelor de mare corupție, atunci înseamnă că justiția se află pe drumul cel bun. În Germania de Est, după reunificare, aproape toți vechii magistrați, obedienți vechiului sistem comunist și formați într-un mediu corupt, au fost înlăturați din funcții, fiind înlocuiți cu judecători din Germania de Vest. În celelalte state din Estul Europei nu a fost posibilă o astfel de reformă radicală. În România, de exemplu, Institutul Național al Magistraturii a creat noul tip de magistrat, tânăr și profesionist, cu mentalitate europeană, format independent și predispus la eforturi imense pentru a-și păstra și consolida independența. În ultimii ani, magistrații români, în special cei tineri, au ieșit de nenumărate ori pe treptele instanțelor pentru a protesta pentru statul de drept, s-au angajat în dialog cu toate entitățile europene și internaționale relevante pentru independența lor, au reacționat public permanent, inclusiv în presa internațională sau pe posturile radio-TV din Occident, rezistând atacurilor politice. Au fost susținuți de societatea civilă, de profesori universitari și studenți,  de actori, de sute de mii de cetățeni obișnuiți în piețele marilor orașe. E drept, în România au existat și numeroase exemple de justiție reală, inclusiv sute de condamnări pentru infracțiuni de corupție, chiar și în rândul magistraților. Nu în ultimul rând, magistrații onești nu trebuie să abandoneze niciodată lupta pentru independența lor reală, indiferent de atacurile din afară sau, uneori, chiar din interior. 

Ce măsuri ar trebui luate din partea autorităților judecătorești? De exemplu – Consiliul Superior al Magistraturii? CSM a fost deseori ținta criticilor pentru faptul că ar fi promovat în funcții persoane nu întotdeauna integre și nu a sancționat pe măsură abaterile unor magistrați.

Examene severe, meritocratice, interdicții pentru ocuparea la nesfârșit de aceleași persoane a unor funcții de conducere, evaluarea continuă a activității judecătorilor și procurorilor, inclusiv îndepărtarea din funcții a celor ce nu corespund profesional. Există soluții, numai dorință din partea autorităților competente să fie. CSM nu trebuie să promoveze niciodată persoane asupra cărora planează indicii rezonabile de lipsă de integritate. Sistemul judiciar ar trebui să găsească o formă de reglare internă continuă, de aceea și alegerea reprezentanților magistraților în CSM va trebui să fie serioasă, chiar cu examene de management prealabile susținute de candidați, tocmai pentru a crea un corp de elită la nivelul acestui organism administrativ.

Și ce ar trebui să facă cei de pe scena politică, adică puterile executivă și legislativă, în acest sens?

Exclusiv reglaje legislative fine, sigur, aceasta după stabilirea unui cadru clar și compatibil cu valorile europene pentru o magistratură funcțională (poate și crearea unor instanțe specializate pentru infracțiuni de corupție, ca în Ucraina). De asemenea, sistemul judiciar va trebui să fie serios finanțat. Este necesară creșterea independenței Ministerului Public și, concomitent, excluderea vreunei ingerințe a factorului politic în activitatea parchetelor, constantă frecvent în opiniile Comisiei de la Veneția, în special raportat la situația României. De exemplu, procurorii de rang nu trebuie trecuți sub controlul exhaustiv și nelimitat al Ministrului Justiției, ci mărit rolul Consiliului Superior al Procurorilor în gestionarea carierei acestora. Un procuror șef nu trebuie să poată fi revocat la aprecierea discreționară a unui om politic, fie el și ministru al Justiției.

Ca măsură de a reda această încredere, Guvernul anterior (condus de Maia Sandu, reprezentantă a Blocului ACUM, care a guvernat din iunie 2019, până în octombrie 2019, împreună cu socialiștii) a propus o evaluare extraordinară a judecătorilor, începând cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, președinții de instanțe și cu magistrații de la Curtea Supremă de Justiție. Urma să fie o măsură care se aplică o singură dată, având scopul de a ”curăța” sistemul de persoane corupte și lipsite de integritate. Actuala guvernare, a Partidului Socialiștilor, amână deocamdată această procedură și intenționează să renunțe la o evaluare externă, urmând a fi una internă, cu implicarea, în mare parte, tot a judecătorilor. Comisia de la Veneția a subliniat într-o opinie că o evaluare externă este necesară în condițiile în care situația este gravă, cum ar fi un nivel înalt al corupției, și poate fi justificată o soluție radicală precum demararea unui proces de verificare a judecătorilor aflați în funcție. Cum vedeți Dumneavoastră necesitatea unei asemenea evaluări a magistraților?

A mai existat o asemenea evaluare în Albania, în anii trecuți, explicată prin corupția endemică existentă în magistratură, care a produs rezultate salutate de Comisia Europeană și a deschis calea Albaniei spre integrarea mai rapidă în Uniunea Europeană. Astfel de proceduri sunt cu totul excepționale, dar sunt susținute de Comisia de la Veneția în circumstanțe precum corupția generalizată. Totuși, rolul final trebuie să aparțină tot unui organism de tip CSM, singurul care poate realiza sancționarea, inclusiv excluderea din profesie a judecătorilor, prin decizii publice amplu motivate, chiar dacă au fost bazate pe recomandările acelei comisii de evaluare extraordinară a judecătorilor. În Albania a existat un consens național, reforma fiind realizată printr-o lege constituțională. Prin urmare, și în Republica Moldova ar trebui să existe un cadru legislativ (Vetting Law) extrem de clar și exhaustiv, adoptat printr-o largă susținere națională, precizând criteriile de evaluare, modalitatea de constituire a acelei comisii de evaluare, în care numărul foștilor magistrați (inclusiv provenind din alte state, spre exemplu, foști judecători la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de ce nu?) să fie majoritar etc. Prin urmare, dacă situația este considerată gravă, iar acest lucru rezultă dintr-un fel de consens național, o soluție radicală este pe deplin justificată, dar trebuie să existe garanții inerente pentru magistrații supuși unei atare evaluări.

Care sunt elementele care asigură cu adevărat independența justiției într-un stat de drept? Dar a unui judecător, în mod particular? O magistrată de la Chișinău ne-a mărturisit, de exemplu, că atribuțiile excesive ale președinților de instanță, care pot lua decizii referitoare la aspecte tehnice, precum dotarea birourilor sau acordarea concediilor, sunt un impediment uneori, când sunt utilizate cu rea-credință.

Independența poate fi abordată din două aspecte: independența funcțională (respectiv a instanțelor - adică instanțele sunt independente de celelalte autorități ale statului, nu și față de lege, în numele căreia justiția este înfăptuită; de asemenea, nu este exclus controlul instanțelor superioare asupra deciziilor instanțelor inferioare, cu ocazia exercitării legale a căilor de atac) și independența personală, care se răsfrânge asupra statutului judecătorilor, acordată și susținută de o serie de garanții constituționale și legale (incompatibilități și interdicții, inamovibilitate, răspundere, formare profesională continuă, salarizare, libertate de exprimare, modalități de recrutare sau de promovare etc.).

Independența judecătorului nu constituie și nu poate fi interpretată ca o putere discreționară a acestuia sau ca o piedică în calea angajării răspunderii sale. Pe de altă parte, independența judecătorilor impune și ca aceștia să fie apărați de influențe exterioare de celelalte puteri ale statului și ca fiecare judecător în parte să aibă libertatea profesională de a interpreta legea, de a stabili faptele și de a cântări probele în cauzele soluționate. Judecătorii au sarcina deciziei definitive asupra vieții, libertăților, drepturilor, obligațiilor și proprietății cetățenilor. Independența acestora nu este o prerogativă sau un privilegiu în propriul lor interes, ci este în folosul statului de drept și al celor care caută și doresc înfăptuirea justiției (a se vedea Avizul nr.1(2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni). Toate garanțiile de ordin constituțional sau infraconstituțional care se referă la înfăptuirea justiției, dar și cele din acte internaționale, cel puțin cu valoare interpretativă, servesc, în ultimă instanță, realizării drepturilor și libertăților persoanelor.

Judecătorul trebuie să fie echilibrat, să înțeleagă societatea, să se pregătească profesional necontenit și la un nivel înalt, să fie drept, cinstit, disciplinat, să știe să gestioneze orice situație, să cunoască umilința și să-și stăvilească orice porniri arogante, pentru a oferi încredere justițiabililor.

Se spune că Frederick al II-lea, rege al Prusiei, dorea să extindă parcul castelului său de la Sans-Souci. Însă o moară se afla pe terenul învecinat, avea un aspect sărăcăcios și producea un zgomot ce nu putea fi neglijat. Frederick i-a propus morarului să cumpere imobilul, dar acesta a refuzat categoric. Nervos, regele l-a avertizat că poate lua moara cu forța. Morarul i-a răspuns naiv: „Da, dacă n-ar mai exista judecători la Berlin!”, sugerând că nici măcar regele nu este mai presus de lege (a se vedea François Andrieux, Le Meunier Sans-Souci).

În consecință, independența judecătorilor, indiferent de aspectele sub care poate fi văzută, nu este reglementată ca un scop în sine, ci slujește înfăptuirii justiției, fiind o garanție oferită cetățenilor, în fața cărora trebuie să se bucure de încredere.

Legat de susținerea colegei de la Chișinău, este real că independența judecătorului presupune nu numai să te afli la adăpostul unei influențe nepotrivite din afara magistraturii, ci si să te sustragi influenței nepotrivite care poate decurge în anumite situații din atitudinea altor judecători, inclusiv președinții instanțelor (a se vedea și Avizul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni nr.17 (2014) asupra evaluării activității judecătorilor, calității justiției si respectării independenței sistemului judiciar).

Ați discutat cu colegii Dumneavoastră din Republica Moldova despre provocările cu care se confruntă?

Suntem pe un grup de discuții online comun câteva sute de judecători din România și Republica Moldova, în general tineri, în mare măsură cunoaștem reciproc provocările din magistratura de pe ambele maluri ale Prutului. Nu cu mult timp în urmă am ieșit împreună pe treptele instanțelor din București, Chișinău, Iași, Cluj, Brașov, Piatra Neamț sau Târgoviște într-un gest de solidaritate cu judecătorii polonezi. Colegii din Republica Moldova trebuie încurajați să gândească independent, să se comporte independent și să fie cât mai curajoși.

Politicienii care se află la putere în Republica Moldova au mereu tendința de a obține controlul asupra justiției. Cum poate fi evitat acest lucru?

Credeți că în România sau în ale state din Estul Europei lucrurile sunt diferite? Există peste tot în acest spațiu o clasă politică formată în perioada comunistă, mentalitățile sunt mai greu de schimbat, uneori este nevoie de înlocuiri de generații. Dar dacă politicienii s-ar raporta minimal la principii ce rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sau a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și din bunele practici ale Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni sau ale altor entități internaționale relevante, toată această tendință ar putea fi mai puțin vizibilă. Este nevoie și de consilii ale magistraturii puternice în Estul Europei, protejate constituțional și legislativ, experiențele statelor din acest areal nefiind deloc plăcute, să nu le spunem chiar eșecuri. În cadrul Uniunii Europene există însă pârghii împotriva derapajelor politicienilor, hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene dovedindu-se esențiale pentru menținerea valorilor statului de drept.

Vă mulțumim!

NOTĂ: Dragoș Călin este judecător la Curtea de Apel București, formator al Institutului Național al Magistraturii pentru formarea profesională continuă în  dreptul Uniunii Europene, cooperare judiciară internațională în materie civilă și comercială, dreptul muncii și dreptul asigurărilor sociale, inclusiv pentru ERA (European Law Academy Trier, Germania), cercetător științific asociat al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române – Centrul de Studii de Drept European, director al Revistei Forumul Judecătorilor, membru fondator și copreședinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România.

Natalia Enache


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Fii primul care lasă un comentariu!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Interviu text

Ion Nicolaev, inspector de integritate: ”Nu înțeleg de...

Peste 80 de acte de constatare au emis de la începutul acestui an inspectorii de integritate din cadrul ANI și au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 70 de mii de lei. Deși până nu demult au avut în vizor mai mult primari, consilieri locali și directori de grădinițe, inspectorii examinează în prezent dosare ce îi vizează pe judecători și procurori, afirmă unul dintre inspectorii de integritate, Ion Nicolaev, care a acordat un interviu portalului Moldova Curată. El s-a arătat nedumerit de faptul că societatea are impresia că ANI nu este o instituție eficientă și a dat asigurări că cei 11 inspectori angajați depun toate eforturile pentru a înregistra rezultate bune.

31 august 2019
57
Interviu text

Actuala guvernare ar trebui să aplice imediat măsuri ca...

Este necesară o resetare rapidă a sistemului judecătoresc în cadrul unei curățări mai ample şi fundamentale a instituțiilor statului, dar această curățare trebuie făcută în albia cadrului legislativ, subliniază cercetătoarea Consiliului German de Relații Externe, Cristina Gherasimov, în  cadrul unui interviu pentru  Moldova Curată.

10 iulie 2019
36
Interviu text

Judecător: ”Colegii din Republica Moldova trebuie încur...

13 februarie 2020
251
Interviu text

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sis...

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat că în sistemul judecătoresc din R. Moldova persistă un ”climat de frică” în rândul magistraților și un sistem ierarhic rigid, astfel încât noua guvernare ar trebui să asigure independența magistraților, pluralismul de opinii în justiție, iar CSM ar trebui să fie mai transparent, ceea ce ”ar putea aduce, în câțiva ani, o nouă ”suflare” în sistem, ar contribui la schimbări durabile”.

28 iunie 2019
45
Interviu text

INTERVIU: ”În activitatea tuturor organelor se simte o...

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare. El face referire atât la cadrul legal, care a condus la tărăgănarea formării instituției, dar și la voința politică necesară.

06 iunie 2019
28
Interviu text

Interviu/ Olesea Stamate: ”Sarcina procurorului genera...

Guvernul de la Chișinău a reușit să convingă Comisia de la Veneția că situația judiciarului din Republica Moldova este atât de critică, încât niciun alt mecanism nu poate funcționa, și este necesară o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, a declarat ministra Justiției, Olesea Stamate, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.

28 octombrie 2019
78