Fațadele caselor de cultură din Drochia, Cahul și Slobozia-Dușca au devenit, pentru un timp, albastre, cu însemnele PDM
La scurt timp după ce, la începutul lunii iunie, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) a fost „decorată” cu un banner enorm al Partidului Democrat din Moldova (PDM), fațadele altor trei instituții de stat - din Drochia și Cahul și din satul Slobozia Dușca, raionul Criuleni - au fost amenajate în același mod, cu ocazia unor evenimente politice organizate de democrați. Pereții de la intrarea în casele de cultură au fost „îmbrăcați” cu bannere albastre cu trandafiri. În timp ce experții afirmă că astfel PDM acaparează instituțiile statului, purtătorul de cuvânt al partidului spune că bannerele au avut rol de indicatoare pentru participanți.
Înțelegeri verbale pentru folosirea fațadelor clădirilor publice
Forumul PDM de la Cahul s-a desfășurat la 2 iunie și a fost organizat în incinta Palatului de Cultură ”Nicolae Botgros”. La eveniment au participat lideri locali de partid, polițiști, preoți, dar și deputații Marian Lupu, Corneliu Dudnic, Elena Bacalu.
Pe fațada clădirii a fost afișat un banner mare cu semnele PDM. Și în sală se regăseau bannere și panglici ale partidului. Întrebată dacă afișarea acestui banner la intrarea în instituția publică de menire culturală a fost avizată de autoritățile municipale din Cahul, viceprimara Tatiana Romaniuc a confirmat că se știa despre ”împodobirea” intrării în clădire. ”A fost o înțelegere la nivel verbal”, a precizat funcționara.
Baloane, portrete și steaguri
La 16 iunie și fațada Casei de Cultură din orașul Drochia a fost acoperită cu bannerele albastre ale PDM. Acolo a avut loc Forumul Organizației Teritoriale Drochia a partidului. La eveniment au participat, de asemenea, membri de partid din raion, dar și deputații Corneliu Padnevici, Serghei Sîrbu și Eugeniu Nichiforciuc.
Atât în exterior, cât și în interior, clădirea era amenajată cu baloane, portrete și steaguri – toate cu sigla PDM.
Rodica Lozovan, șefa Secției cultură a raionului Drochia, a confirmat că PDM a arendat clădirea pentru acel eveniment: ”Da, confirm că avem cererea Partidului Democrat, semnată de către domnul președinte de raion, dar și de directorul Casei de Cultură”. Întrebată dacă APL știau că bannerul PDM va fi instalat și în fața clădirii, aceasta spune că totul a fost făcut cu voia autorităților locale. ”Da, știu că s-a coordonat acest lucru”, a adăugat Rodica Lozovan.
Directorul Casei de Cultură de la Slobozia-Dușca: ”Nu mai facem, Doamne ferește, o tragedie”
Și în fața Casei de Cultură din satul Slobozia-Dușca din raionul Criuleni, instituție renovată din bani europeni, bannerele nu erau atârnate pe pereții clădirii, ci în fața acesteia. În sala Casei de Cultură, de asemenea, a fost afișat un banner mare. Aici au ținut discursuri deputatele Valentina Rotari și Valentina Buliga – ambele reprezentate ale PDM. Directorul Casei de Cultură, Andrei Istrati, a spus că nu i se pare un lucru grav că în fața edificiului erau puse bannere. ”Nu mai facem, Doamne Ferește, o tragedie. Doar nu au fost atârnate pe geamuri sau ”crîșă” (n.r. - acoperiș). În afara clădirii au fost doar două bannere”, a declarat directorul instituției culturale din Slobozia-Dușca.
Veaceslav Negruța: ”Toate instituțiile statului sunt la dispoziția PDM”
Expertul economic de la Transparency-International Moldova, Veaceslav Negruța, a comentat pentru Moldova Curată că prin atârnarea acestor bannere, PDM își atribuie instituțiile statului. ”Este o dovadă în plus că toate instituțiile statului și clădirile acestora sunt la dispoziția unui partid. Atunci când spațiile publice sunt date in folosință, chirie, evident că există plată de chirie pentru folosirea lor. Așa stabilește Legea bugetului de stat. Indiferent că e vorba de spații ale autorităților publice centrale sau locale. Dar împodobirea întregii clădiri este un exces din partea unei entități politice. Astfel de situații se mai întâmplau pe vremea sovieticilor, cand toate instituțiile statului, justiția, autoritățile locale și centrale, bunurile acestora erau la îndemâna unui partid. Singurului partid. Acea perioadă era cunoscută ca regim totalitar”, a comentat Veaceslav Negruța pentru Moldova Curată.
Vitalie Gamurari: ”Se instalează doar pentru orientarea participanților la reuniunile respective”
La rândul său, Vitalie Gamurari, purtător de cuvânt al PDM, susține că aceste bannere, chiar dacă au fost instalate în afara clădirii, au avut doar scop de orientare. ”Panourile respective se instalează pentru orientarea participanților la reuniunile în cauză. Este o tradiție, o practică. Nu este vorba despre amenajarea unor localuri de interes public. Toate contractele de arendă sunt legale, transparente. Eu am făcut o diferențiere atunci când am vorbit despre Judecătoria Chișinău. Acolo, într-adevăr, a fost o eroare, deoarece instanța de judecată trebuie privită altfel. Și așa, de multe ori sunt expuse poziții precum că ar fi o presiune pe instanțele de judecată. În aceste clădiri, evenimente au fost organizate în zilele de odihnă, pentru a nu influența angajații din structurile respective. Este un local public, dar fără o menire cum o are pretura sau instanța de judecată. Aici e vorba doar de arendarea încăperilor unde au avut loc aceste forumuri” a explicat Vitalie Gamurari.
La începutul lunii iunie jurnaliștii de la TV8 au descoperit că peretele de la intrarea în Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) a fost acoperit în întregime cu un banner PDM. Atunci Vitalie Gamurari a declarat pentru TV8 ”că amplasarea bannerului a fost o greșeală”, iar imediat ce pozele cu el au ajuns în presă, a fost scos de pe clădire.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Primar cu dosare penale, în conflict cu o firmă concure...
Primarul satului Trifăuți, raionul Soroca, Gheorghe Todireanu, este cercetat penal pentru fals în declaraţii şi pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, după ce a fost verificat doi ani la rând de Comisia Națională de Integritate (CNI). În ambele cazuri, în 2014 şi în 2015, Comisia a descoperit bunuri nedeclarate. Potrivit ultimului act de constatatre al CNI, primarul nu a declarat 22 de terenuri agricole, cu o suprafață totală de aproape 19 hectare. Totuși, Gheorghe Todireanu a indicat cea mai mare parte a terenurilor pe care le deține - peste 100 de hectare. El a ajuns în vizorul CNI în urma unui conflict cu o firmă agricolă care arendează terenuri în aceeași localitate.
JURNAL de CHISINAU: Găinăriile de la Bursuc
Timp de un deceniu au primit salarii pentru funcţia de directori ai Casei de cultură fără ca satul să aibă o casă de cultură. Acest lucru s-a întâmplat în satul Bursuc, raionul Nisporeni. Postul a fost ocupat timp de mai mulţi ani de soţia fostului primar, care lucra şi directoare de grădiniţă. Odată cu instalarea în funcţie a noului primar, în 2011, practica a fost perpetuată, directoare a aşa-numitei instituţii culturale a fost numită o angajată a primăriei care, până atunci, ocupase funcţia de asistent social.
Fiică în subordinea mamei, la contabilitatea Primăriei...
Contabila Primăriei satului Roșu, Cahul, o are în subordine pe fiica sa, dar fostul primar, care a semnat contractul de angajare, afirmă că nu este vorba despre un conflict de interese, pentru că cele două ar avea atribuții diferite. Ca în majoritatea cazurilor de acest fel, contabila spune că fiica sa a fost angajată pentru că în sat nu ar fi fost găsiți alți specialiști.
Cu 3 ani întârziere, ședințele de judecată sunt înregis...
Ședințele instanțelor de judecată din toată țara sunt, în sfârșit, înregistrate audio, așa cum prevăd mai multe legi, inclusiv Codurile de Procedură Penală și Civilă. Acest lucru trebuia făcut nu mai târziu de începutul anului 2011. Poate că nici astăzi indicatorul de 100% nu ar fi fost atins dacă nu ar fi fost aplicate sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu s-au asigurat că ședințele pe care le conduc sunt înregistrate audio. Ultimele mustrări sau avertismente pentru neînregistrarea ședințelor au fost aplicate de Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la sfârșitul lunii martie.
Aici așteptăm comentariul tău!