Formarea ANI întârzie. Foștii membri sunt în funcții și ridică salarii. Cu ce s-au ocupat în aproape un an de inactivitate?
Comisia Națională de Integritate (CNI) nu mai există din luna august anul trecut, însă membrii ei continuă să ridice salarii, deși, practic, nu au nicio activitate. Majoritatea din cei 5 membri cu care am discutat au răspuns evaziv la întrebarea cu ce s-au ocupat în aceste luni în care au fost remunerați ca și pe vremea când examinau cazuri și participau la ședințele săptămânale. Pe de altă parte, legea prevede că ei rămân în funcții până la crearea noii Autorități Naționale de Integritate.
În conformitate cu legislația nouă referitoare la reformarea sistemului național de integritate, de la 1 august 2016 Cominisa Națională de Integritate și-a încetat activitatea, iar în locul ei este creată Autoritatea Națională de Integritate, care are aceeași misiune, doar că va funcționa altfel. Procesul de creare a ANI, care este succesoarea CNI, încă nu s-a încheiat. Astfel, ANI încă nu este funcțională. Cu toate acestea, foștii membri ai CNI au continuat să ridice salarii, deoarece legea prevede că ei rămân în funcții până când noua structură devine funcțională.
Astfel, din declarațiile de avere pentru anul 2015 - ultimele disponibile - aflăm că membrii CNI aveau salarii lunare cuprinse între 6 mii și 7 mii de lei lunar. Respectiv, în cele 10 luni de inactivitate a CNI statul a cheltuit pentru salarizarea foștilor membri în jur de 330 de mii de lei. Suma ar putea crește dacă formarea ANI, care încă nu are un președinte și nici inspectori de integritate - adică principalele elemente care o pot face funcțională - va întârzia.
Anatolie Donciu susține că a coordonat activitatea instituției în perioada de tranziție
Am încercat să aflăm de la cei vizați ce activitate au avut în acest răstimp. Am început „interogatoriul” de la președintele fostei CNI, Anatolie Donciu. „Am participat, de rând cu șefii de direcții ai CNI, la o serie de sesiuni de instruire la Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Curtea Constituțională. Împreună cu colegii, am studiat noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor personale și am abordat anumite aspecte lacunare, apoi am elaborat acel tabel de divergențe, pe 40 de file, pe care l-am trimis la Parlament”, a fost răspunsul lui Anatolie Donciu.
Președintele în exercițiu al ANI afirmă că el personal s-a ocupat de „organizarea conducerii generale a activității în perioada de tranziție” și a elaborat, împreună cu aparatul ANI, mai multe documente interne, necesare în timpul și după reorganizare, instrucțiuni și regulamente. „Chiar din prima zi, 1 august 2016, am emis un ordin prin care am stabilit fiecare și ce va face în perioada următoare. De asemenea, implementăm sistemul de declarare online, pe 23 mai am semnat actul de recepționare a acestui sistem”, a adăugat Anatolie Donciu.
Ordinul nr. 1 din 01.08.2017 prevede sarcini pentru subdiviziunile ANI privind asigurarea tranziției la noua formă de funcționare.
Anatolie Donciu susține că la aceste activități nu ar fi participat și ceilalți membri ai fostei CNI și că le-ar fi propus să elaboreze anumite regulamente, inclusiv regulamentul privind normele de conduită și etică a angajaților ANI. „Unii dintre ei s-au oferit doar să contribuie, adică să vină cu comentarii la proiectele gata elaborate, dar noi avem nevoie ca ei să le elaboreze”, a adăugat Anatolie Donciu.
Vicepreședintele fostei CNI, Victor Strătilă, cunoscut pentru poziția sa de contestare a procesului de formare a ANI, ne-a răspuns scurt că în cele 10 luni în care și-a ridicat salariul a făcut „activitatea prevăzută de legislație”. „Ridicați legislația care este în vigoare și vedeți cu ce ne-am ocupat. Vreți să vă dau darea de seamă ce am făcut în fiecare oră sau în fiecare zi, săptămână? Am participat și la elaborarea regulamentelor, și la traininguri și la conferințe de presă, tot ce s-a cerut, tot am făcut. Așa a vrut presa și societatea civilă, ca activitatea noastră să nu fie transparentă”. Victor Strătilă, la fel ca și Anatolie Donciu, candidează în prezent la funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Cine măsoară, acela are
Un inginer cadastral din municipiul Chişinău activează concomitent în două localităţi, Ghidighici şi Stăuceni. Deşi legislaţia nu permite ca un funcţionar public să fie remunerat de două instituţii publice prestând aceleaşi servicii, acesta totuşi câştigă bani publici de pe câteva "fronturi" de mai mult timp.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
Comuna Ignăţei are un primar nou
După şapte luni de la pronunţarea unei decizii definitive de către Curtea de Apel (CA) Chişinău prin care primarul comunei Ignăţei din raionul Rezina, Ion Balan, a fost revocat din funcţie, Consiliul local s-a conformat hotărârii instanţei. Din 27 martie, această localitate este condusă de primarul-interimar Teodosie Safaler, şeful sectorului local de poliţie.
Dosarul licitațiilor trucate la DETS Buiucani: în timp...
Firma „Lovis Angro”, al cărui administrator este inculpat în unul dintre dosarele licitațiilor trucate în grădinițele din Chișinău, pare să aibă cel mai rodnic an la capitolul contracte cu statul. Faptul că administratorul Lilian Sofrone este judecat în prezent pentru complicitate la o schemă de fraudare a licitațiilor la Direcția Educației Buiucani nu servește drept temei pentru includerea companiei în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice. De asemenea, în mod paradoxal, acest fapt nu îi pune în gardă pe șefii instituțiilor de stat care organizează licitații și aleg drept câștigătoare anume această firmă. O altă companie care figurează în acest dosar, „Crinic Grup”, la fel nu este inclusă în lista de interdicții, dar nici nu are în ultimul timp licitații câștigate la stat.
Firma unui funcţionar AIPA a primit fonduri de la stat...
Eugeniu Cernogal, funcţionar public din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) şi-a fondat o firmă şi a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de circa 2 milioane 750 de mii de lei. Colegii săi de direcţie au fost în teritoriu ca să verifice veridicitatea informaţiei prezentate la AIPA. Acum funcţionarul este subiectul unui control iniţiat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), fiind suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
Judecător de la Comrat: Firme nedeclarate și o piață co...
Magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a evitat să raporteze în ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2016, două firme fondate de soția sa. Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o acum aproape doi ani, de la un fost deputat liberal-democrat, în prezent consilier municipal în cel mai mare oraș din Găgăuzia. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale. În același timp, judecătorul nu a raportat și un apartament de 50 de metri pătrați, unde este înscris încă din 1999.
Aici așteptăm comentariul tău!