Formarea ANI întârzie. Foștii membri sunt în funcții și ridică salarii. Cu ce s-au ocupat în aproape un an de inactivitate?
Comisia Națională de Integritate (CNI) nu mai există din luna august anul trecut, însă membrii ei continuă să ridice salarii, deși, practic, nu au nicio activitate. Majoritatea din cei 5 membri cu care am discutat au răspuns evaziv la întrebarea cu ce s-au ocupat în aceste luni în care au fost remunerați ca și pe vremea când examinau cazuri și participau la ședințele săptămânale. Pe de altă parte, legea prevede că ei rămân în funcții până la crearea noii Autorități Naționale de Integritate.
În conformitate cu legislația nouă referitoare la reformarea sistemului național de integritate, de la 1 august 2016 Cominisa Națională de Integritate și-a încetat activitatea, iar în locul ei este creată Autoritatea Națională de Integritate, care are aceeași misiune, doar că va funcționa altfel. Procesul de creare a ANI, care este succesoarea CNI, încă nu s-a încheiat. Astfel, ANI încă nu este funcțională. Cu toate acestea, foștii membri ai CNI au continuat să ridice salarii, deoarece legea prevede că ei rămân în funcții până când noua structură devine funcțională.
Astfel, din declarațiile de avere pentru anul 2015 - ultimele disponibile - aflăm că membrii CNI aveau salarii lunare cuprinse între 6 mii și 7 mii de lei lunar. Respectiv, în cele 10 luni de inactivitate a CNI statul a cheltuit pentru salarizarea foștilor membri în jur de 330 de mii de lei. Suma ar putea crește dacă formarea ANI, care încă nu are un președinte și nici inspectori de integritate - adică principalele elemente care o pot face funcțională - va întârzia.
Anatolie Donciu susține că a coordonat activitatea instituției în perioada de tranziție
Am încercat să aflăm de la cei vizați ce activitate au avut în acest răstimp. Am început „interogatoriul” de la președintele fostei CNI, Anatolie Donciu. „Am participat, de rând cu șefii de direcții ai CNI, la o serie de sesiuni de instruire la Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Curtea Constituțională. Împreună cu colegii, am studiat noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor personale și am abordat anumite aspecte lacunare, apoi am elaborat acel tabel de divergențe, pe 40 de file, pe care l-am trimis la Parlament”, a fost răspunsul lui Anatolie Donciu.
Președintele în exercițiu al ANI afirmă că el personal s-a ocupat de „organizarea conducerii generale a activității în perioada de tranziție” și a elaborat, împreună cu aparatul ANI, mai multe documente interne, necesare în timpul și după reorganizare, instrucțiuni și regulamente. „Chiar din prima zi, 1 august 2016, am emis un ordin prin care am stabilit fiecare și ce va face în perioada următoare. De asemenea, implementăm sistemul de declarare online, pe 23 mai am semnat actul de recepționare a acestui sistem”, a adăugat Anatolie Donciu.
Ordinul nr. 1 din 01.08.2017 prevede sarcini pentru subdiviziunile ANI privind asigurarea tranziției la noua formă de funcționare.
Anatolie Donciu susține că la aceste activități nu ar fi participat și ceilalți membri ai fostei CNI și că le-ar fi propus să elaboreze anumite regulamente, inclusiv regulamentul privind normele de conduită și etică a angajaților ANI. „Unii dintre ei s-au oferit doar să contribuie, adică să vină cu comentarii la proiectele gata elaborate, dar noi avem nevoie ca ei să le elaboreze”, a adăugat Anatolie Donciu.
Vicepreședintele fostei CNI, Victor Strătilă, cunoscut pentru poziția sa de contestare a procesului de formare a ANI, ne-a răspuns scurt că în cele 10 luni în care și-a ridicat salariul a făcut „activitatea prevăzută de legislație”. „Ridicați legislația care este în vigoare și vedeți cu ce ne-am ocupat. Vreți să vă dau darea de seamă ce am făcut în fiecare oră sau în fiecare zi, săptămână? Am participat și la elaborarea regulamentelor, și la traininguri și la conferințe de presă, tot ce s-a cerut, tot am făcut. Așa a vrut presa și societatea civilă, ca activitatea noastră să nu fie transparentă”. Victor Strătilă, la fel ca și Anatolie Donciu, candidează în prezent la funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Electorala 2019. Activitatea parlamentara, veniturile s...
Deputatul socialist Fiodor Găgăuz va candida la viitoarele alegeri parlamentare pe circumscripția Ceadîr-Lunga din partea PSRM. El a fost unul dintre organizatorii și susținătorii referendumului din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, organizat la inițiativa guvernatorului regiunii Mihail Formuzal, prin decizia Adunării Populare de la Comrat, care a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova. Referendumul s-a mai soldat cu un dosar penal pornit de Procuratura Generală pentru samavolnicie.
Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie...
Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.
Electorala 2019: Petru Burduja, figurant în dosarul ban...
Consilierul socialist în Consiliul Municipal Chișinău Petru Burduja urmează să candideze la alegerile parlamentare în circumscripția nr. 30, Ciocana. El administrează SRL ”Exclusiv Media”, compania fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță și care a primit 1,5 mln de euro drept împrumut de la o companie înregistrată în zona offshore din Bahamas. Petru Burduja este cel care, în calitate de administrator, a mers la bancă și a ridicat 20 de milioane de lei cash din acel împrumut, care ulterior au fost dați unor membri de partid. Toate acestea le-a descoperit proiectul RISE Moldova într-o investigație publicată în anul 2016. Acum, această tranzacție este investigată de Procuratura Anticorupție, chiar dacă cei care au realizat-o susțin că totul a fost făcut perfect legal.
O firmă apropiată de familia deputatului Vladimir Hotin...
Dreamgreen SRL, firma înființată de Cristina Mudrea, fosta asociată a fiicei deputatului democrat Vladimir Hotineanu și fina de cununie a acesteia, la mai puțin de un an de la fondare, a câștigat contracte de achiziție în valoare totală de circa zece milioane de lei pentru spălarea rufelor din instituțiile medicale. Afacerile continuă să meargă bine și la cealaltă firmă administrată de Cristina Mudrea, Întreprinderea Mixtă Cristal Clean SRL, co-fondată de Iulia Scobioală, fiica lui Vladimir Hotineanu, retrasă ulterior din echipa fondatorilor companiei. Doar în ultimul an firma a câștigat tendere la stat în valoare totală de peste cinci milioane de lei.
Arapu şi Bănăruc, tratați diferențiat de către Curtea d...
Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.
Funcționarul de la Primăria Chișinău care nu a indicat...
Fostul șef al Direcției Asistență Socială a Primăriei Chișinău, Valeriu Negru, urmărit penal pentru faptul că nu a indicat în declarația de venituri și proprietăți un bloc de locuit, a fost achitat acum câteva zile de către Curtea de Apel Chișinău. Sentința vine după ce prima instanță l-a recunoscut vinovat, însă a încetat procesul penal din cauza expirării termenului de prescripție. Procuratura Anticorupție intenționează să conteste hotărârea Curții de Apel la Curtea Supremă.