Formarea ANI întârzie. Foștii membri sunt în funcții și ridică salarii. Cu ce s-au ocupat în aproape un an de inactivitate?
Comisia Națională de Integritate (CNI) nu mai există din luna august anul trecut, însă membrii ei continuă să ridice salarii, deși, practic, nu au nicio activitate. Majoritatea din cei 5 membri cu care am discutat au răspuns evaziv la întrebarea cu ce s-au ocupat în aceste luni în care au fost remunerați ca și pe vremea când examinau cazuri și participau la ședințele săptămânale. Pe de altă parte, legea prevede că ei rămân în funcții până la crearea noii Autorități Naționale de Integritate.
În conformitate cu legislația nouă referitoare la reformarea sistemului național de integritate, de la 1 august 2016 Cominisa Națională de Integritate și-a încetat activitatea, iar în locul ei este creată Autoritatea Națională de Integritate, care are aceeași misiune, doar că va funcționa altfel. Procesul de creare a ANI, care este succesoarea CNI, încă nu s-a încheiat. Astfel, ANI încă nu este funcțională. Cu toate acestea, foștii membri ai CNI au continuat să ridice salarii, deoarece legea prevede că ei rămân în funcții până când noua structură devine funcțională.
Astfel, din declarațiile de avere pentru anul 2015 - ultimele disponibile - aflăm că membrii CNI aveau salarii lunare cuprinse între 6 mii și 7 mii de lei lunar. Respectiv, în cele 10 luni de inactivitate a CNI statul a cheltuit pentru salarizarea foștilor membri în jur de 330 de mii de lei. Suma ar putea crește dacă formarea ANI, care încă nu are un președinte și nici inspectori de integritate - adică principalele elemente care o pot face funcțională - va întârzia.
Anatolie Donciu susține că a coordonat activitatea instituției în perioada de tranziție
Am încercat să aflăm de la cei vizați ce activitate au avut în acest răstimp. Am început „interogatoriul” de la președintele fostei CNI, Anatolie Donciu. „Am participat, de rând cu șefii de direcții ai CNI, la o serie de sesiuni de instruire la Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Curtea Constituțională. Împreună cu colegii, am studiat noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor personale și am abordat anumite aspecte lacunare, apoi am elaborat acel tabel de divergențe, pe 40 de file, pe care l-am trimis la Parlament”, a fost răspunsul lui Anatolie Donciu.
Președintele în exercițiu al ANI afirmă că el personal s-a ocupat de „organizarea conducerii generale a activității în perioada de tranziție” și a elaborat, împreună cu aparatul ANI, mai multe documente interne, necesare în timpul și după reorganizare, instrucțiuni și regulamente. „Chiar din prima zi, 1 august 2016, am emis un ordin prin care am stabilit fiecare și ce va face în perioada următoare. De asemenea, implementăm sistemul de declarare online, pe 23 mai am semnat actul de recepționare a acestui sistem”, a adăugat Anatolie Donciu.
Ordinul nr. 1 din 01.08.2017 prevede sarcini pentru subdiviziunile ANI privind asigurarea tranziției la noua formă de funcționare.
Anatolie Donciu susține că la aceste activități nu ar fi participat și ceilalți membri ai fostei CNI și că le-ar fi propus să elaboreze anumite regulamente, inclusiv regulamentul privind normele de conduită și etică a angajaților ANI. „Unii dintre ei s-au oferit doar să contribuie, adică să vină cu comentarii la proiectele gata elaborate, dar noi avem nevoie ca ei să le elaboreze”, a adăugat Anatolie Donciu.
Vicepreședintele fostei CNI, Victor Strătilă, cunoscut pentru poziția sa de contestare a procesului de formare a ANI, ne-a răspuns scurt că în cele 10 luni în care și-a ridicat salariul a făcut „activitatea prevăzută de legislație”. „Ridicați legislația care este în vigoare și vedeți cu ce ne-am ocupat. Vreți să vă dau darea de seamă ce am făcut în fiecare oră sau în fiecare zi, săptămână? Am participat și la elaborarea regulamentelor, și la traininguri și la conferințe de presă, tot ce s-a cerut, tot am făcut. Așa a vrut presa și societatea civilă, ca activitatea noastră să nu fie transparentă”. Victor Strătilă, la fel ca și Anatolie Donciu, candidează în prezent la funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...
Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.
Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...
Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.
Secretul de la Moldsilva a fost deconspirat (partea a I...
Un contract de arendă a unui teren forestier încheiat în situație de conflict de interese nu poate fi anulat şi rămâne în vigoare până în prezent, întrucât Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu este retroactivă. Este vorba despre un document semnat în anul 2011, în baza căruia soţia directorului adjunct al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Platon, a primit drept de folosinţă asupra unei fâşii forestiere cu suprafaţa de 10 ari. Funcţionarul a făcut parte din Comisia de licitaţie, deşi acum neagă cu înverşunare acest lucru.
Remunerări în familie: anul trecut, Gheorghe Duca a rid...
La finele lunii noiembrie curent, președintele Academiei de Științe din Moldova (AȘM), Gheorghe Duca, a anunțat că demisionează și că recurge la acest pas din cauza problemelor cu justiția, care i-ar fi afectat sănătatea. Din ultima declarație de avere și interese personale pentru anul 2017, depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), vedem că Gheorghe Duca a obținut un venit total de circa 765 mii de lei, adică în jur de circa 64 de mii de lei lunar. Aici sunt incluse veniturile din activitățile didactice și științifice realizate atât la nivel național, cât și internațional, dar și venitul obținut din pensie și indemnizații.
Electorala 2019: deputatul socialist Grigore Novac, car...
Deputatul socialist Grigore Novac (35 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat că va candida la alegerile parlamentare, a obținut un teren (în anul 2011) de la Primăria Stăuceni prin intermediul unui act de căsătorie fictivă. Deși deputatul neagă acest lucru, Primăria Stăuceni a informat, la solicitare, presa, că Novac a obținut terenul gratuit, în baza articolului din Codul Funciar referitor la familiile tinere. Astfel ar fi procedat și alti doi socialiști, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco. Acea acordare de terenuri de către Primăria Stăuceni este în prezent investigată de CNA, în cadrul unei cauze penale. Grigore Novac a donat partidului, în diferite perioade, mai mulți bani decât a declarat legal, însă spune că acestea sunt venituri obținute anterior, din munca peste hotare.
Primăria Chișinău, acuzată că a plătit salariu unui fun...
Primăria Chișinău este acuzată că ar fi prejudiciat bugetul public cu circa 350 de mii de lei, pe care i-a plătit drept salariu și cheltuieli de deplasare unei angajate care nu se afla în țară. Este vorba despre Gabriela Ciumac, șefa Direcției relații externe, cooperare regională și integrare europeană din cadrul Primăriei. Aceasta își ridica salariul chiar dacă de facto, nu era la serviciu și activa în calitate de ofițer de credite la Banca Europeană de Investiții (BEI) din Luxembourg. Acum Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor cere municipalității returnarea banilor în visteria publică.