Judecătoarea Camelia Bogdan: „Banii lasă urme. Produsul infracțiunii trebuie confiscat în mâinile oricui s-ar afla”
Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.
Doamnă Camelia Bogdan, sunteţi unul dintre judecătorii care a examinat cazuri de rezonanţă în România. Nu pot să nu amintesc în acest context numele politicianului şi omului de afaceri Dan Voiculescu. De fapt, astăzi, peste Prut, tot mai multe persoane importante ajung în vizorul Justiţiei. Ce a ajutat România să obţină astfel de rezultate?
Pregătirea noii generaţii, pregătirea temeinică a judecătorilor şi a procurorilor. Există tot mai multe preocupări în desfăşurarea unor investigaţii economice paralele proactive, fie în faza de urmărire penală, fie în faza de judecată, care să identifice beneficiarul real al fondurilor: cine anume controlează o afacere. Suntem tot mai preocupaţi să garantăm că criminalitatea nu produce venituri. În cauzele economico-financiare sunt tot mai multe preocupări şi la nivel de anchetă, şi la nivel de judecată în confiscarea produsului infracţiunii. România nu-şi mai permite ca bunurile produse din infracţiuni să rămână în circuitul civil. Statul român trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi. Să le asigure dreptul la Educaţie, la un spirit sănătos.
Ce ar trebui să întreprindem ca şi în Republica Moldova lucrurile să se mişte din loc cât mai repede?
Bănuiesc că ne confruntăm cu aceleaşi situaţii. Din câte am înţeles, şi la dumneavoastră se pune accent pe specializarea procurorilor şi judecătorilor. Există foarte multe investiţii pentru pregătirea lor profesională. Este necesar să se vadă rezultatele.
Justiţia din Republica Moldova este una dintre cele mai corupte, cel puţin aşa arată anumite studii. Cât de eficientă este majorarea salariilor, dar şi acordarea asistenţilor judecătorilor pentru eradicarea corupţiei din acest sistem?
Nu ştiu dacă moralitatea trebuie legată de remunerare. Colegii judecători din Republica Moldova, în măsura în care conştientizează că există flagelul corupţiei în sistemul judiciar, nu trebuie să-l lase să se dezvolte. În măsura în care judecătorii sau procurorii au cunoştinţe despre săvârşirea unor fapte de corupţie de către colegii lor să investigheze acele cauze. Ar fi o solidaritate foarte prost înţeleasă dacă s-ar permite ca flagelul corupţiei în sistemul judiciar să perpetueze la nesfârşit.
În ultimii ani, jurnaliştii din Republica Moldova au publicat articole în care au arătat luxul în care trăiesc mulţi judecători de la noi. Asta în pofida faptului că, până nu demult, salariile erau foarte mici. Dacă unii dintre ei ar ajunge pe mâna Justiţiei, ar fi confiscarea averii o soluţie bună?
Pe lângă o pedeapsă disuasivă, proporţionată cu gravitatea faptei, confiscarea atrage o mulțumire din partea societății. Trebuie ca procurorii să strângă dovezi și pentru documentarea activității infracționale, și pentru obținerea unei soluții de condamnare. De preferință să fie cu executare, pentru ca dumneavostră să trageți un semnal puternic, ca ceilalți membri din magistratură să nu-și mai permită, eventual, în viitor, să comită o astfel de faptă de corupție. Confiscarea de la terți – luăm cazul judecătorului care ia mită. Pune acei bani pe numele mamei, o casă pe numele soției. Atenție: divorțul nu este mod de dobândire ilicită a proprietății. Chiar dacă continuă să stea cu fosta soție sau dacă stă cu o amantă și de dragul copiilor lasă totul fostei soții – trebuie să identifici, să cobori la fiecare și să-i pui să dovedească de unde a avut bani și cum anume a dobândit. Dacă s-a dobândit cu titlul gratuit, trebuie confiscat produsul infracțiunii din mâinile oricui este. Dacă pretinde că a dat bani ca să cumpere un bun, trebuie de văzut de unde a avut bani să cumpere acel bun. Regula este: criminalitatea nu produce venituri și da, confiscarea este cea mai utilă armă în combaretea oricărei infracțiuni generatoare de profit, indiferent dacă vorbim de infracțiuni de corupție, spălări de bani, alte infracțiuni economico-financiare.
Mai multe vedeţi aici
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ambasadorul Slovaciei la Chișinău: ”Cu o minte coruptă...
Ambasadorul Republicii Slovacia la Chișinău Robert Kirnag a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre practicile slovace de combatere a corupției, de asigurare a transparenței decizionale și a integrității demnitarilor și funcționarilor publici. Diplomatul a subliniat că este nevoie atât de voința politică a celor aflați la putere, cât și de cea a cetățenilor, care trebuie să manifeste demnitate și să refuze să dea mită. De asemenea, Excelența Sa a calificat drept ”incredibilă” delapidarea unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc și a îndemnat autoritățile legale să îi aducă în fața justiției pe toți cei implicați.
Masa rotundă: “Testarea la poligraf: un deceniu de eșec...
Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”. Evenimentul va avea loc luni, 19 februarie 2018, ora 14.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).
Victoria Iftodi va prezida următoarea ședință a Consili...
Consiliul de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate, întrunit astăzi în prima ședință de după constituire, a decis că la următoarea ședință, care va avea loc peste două săptămâni, va examina proiectul de regulament care prevede organizarea concursului pentru alegerea președintelui și vicepreședintelui ANI. Proiectul urmează să fie elaborat de către câțiva membri ai CI. De asemenea, la următoarea ședință va fi discutat și proiectul regulamentului de organizare a activității CI, care urmează să fie elaborat de către secretariatul ANI.
Colegii preşedintelui CNI: Anatolie Donciu a admis un c...
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
Șefa Trezoreriei de la Cantemir și-a depus mandatul de...
Încă un funcționar public și-a depus mandatul de consilier local, după ce a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI). Este vorba despre Tatiana Verdeș, fost șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Teritorial Cantemir, care deține în prezent funcția de șefă la Direcția Trezoreria Teritorială din Cantemir. Funcționara era până în prezent și consilier raional din partea Partidului Liberal Democrat, însă și-a depus mandatul după ce CNI a inițiat un control pe numele ei pentru incompatibilitate de funcții. Anterior, alți câțiva consilieri din diferite raioane au renunțat la mandate în favoarea funcțiilor publice în urma deciziilor CNI.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
