Judecătoarea Camelia Bogdan: „Banii lasă urme. Produsul infracțiunii trebuie confiscat în mâinile oricui s-ar afla”

Arhiva 25 iunie 2015 1937

Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.



Doamnă Camelia Bogdan, sunteţi unul dintre judecătorii care a examinat cazuri de rezonanţă în România. Nu pot să nu amintesc în acest context numele politicianului şi omului de afaceri Dan Voiculescu. De fapt, astăzi, peste Prut, tot mai multe persoane importante ajung în vizorul Justiţiei. Ce a ajutat România să obţină astfel de rezultate?

Pregătirea noii generaţii, pregătirea temeinică a judecătorilor şi a procurorilor. Există tot mai multe preocupări în desfăşurarea unor investigaţii economice paralele proactive, fie în faza de urmărire penală, fie în faza de judecată, care să identifice beneficiarul real al fondurilor: cine anume controlează o afacere. Suntem tot mai preocupaţi să garantăm că criminalitatea nu produce venituri. În cauzele economico-financiare sunt tot mai multe preocupări şi la nivel de anchetă, şi la nivel de judecată în confiscarea produsului infracţiunii. România nu-şi mai permite ca bunurile produse din infracţiuni să rămână în circuitul civil. Statul român trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi. Să le asigure dreptul la Educaţie, la un spirit sănătos.

Ce ar trebui să întreprindem ca şi în Republica Moldova lucrurile să se mişte din loc cât mai repede?

Bănuiesc că ne confruntăm cu aceleaşi situaţii. Din câte am înţeles, şi la dumneavoastră se pune accent pe specializarea procurorilor şi judecătorilor. Există foarte multe investiţii pentru pregătirea lor profesională. Este necesar să se vadă rezultatele.

Justiţia din Republica Moldova este una dintre cele mai corupte, cel puţin aşa arată anumite studii. Cât de eficientă este majorarea salariilor, dar şi acordarea asistenţilor judecătorilor pentru eradicarea corupţiei din acest sistem?

Nu ştiu dacă moralitatea trebuie legată de remunerare. Colegii judecători din Republica Moldova, în măsura în care conştientizează că există flagelul corupţiei în sistemul judiciar, nu trebuie să-l lase să se dezvolte. În măsura în care judecătorii sau procurorii au cunoştinţe despre săvârşirea unor fapte de corupţie de către colegii lor să investigheze acele cauze. Ar fi o solidaritate foarte prost înţeleasă dacă s-ar permite ca flagelul corupţiei în sistemul judiciar să perpetueze la nesfârşit.

În ultimii ani, jurnaliştii din Republica Moldova au publicat articole în care au arătat luxul în care trăiesc mulţi judecători de la noi. Asta în pofida faptului că, până nu demult, salariile erau foarte mici. Dacă unii dintre ei ar ajunge pe mâna Justiţiei, ar fi confiscarea averii o soluţie bună?

Pe lângă o pedeapsă disuasivă, proporţionată cu gravitatea faptei, confiscarea atrage o mulțumire din partea societății. Trebuie ca procurorii să strângă dovezi și pentru documentarea activității infracționale, și pentru obținerea unei soluții de condamnare. De preferință să fie cu executare, pentru ca dumneavostră să trageți un semnal puternic, ca ceilalți membri din magistratură să nu-și mai permită, eventual, în viitor, să comită o astfel de faptă de corupție. Confiscarea de la terți – luăm cazul judecătorului care ia mită. Pune acei bani pe numele mamei, o casă pe numele soției. Atenție: divorțul nu este mod de dobândire ilicită a proprietății. Chiar dacă continuă să stea cu fosta soție sau dacă stă cu o amantă și de dragul copiilor lasă totul fostei soții – trebuie să identifici, să cobori la fiecare și să-i pui să dovedească de unde a avut bani și cum anume a dobândit. Dacă s-a dobândit cu titlul gratuit, trebuie confiscat produsul infracțiunii din mâinile oricui este. Dacă pretinde că a dat bani ca să cumpere un bun, trebuie de văzut de unde a avut bani să cumpere acel bun. Regula este: criminalitatea nu produce venituri și da, confiscarea este cea mai utilă armă în combaretea oricărei infracțiuni generatoare de profit, indiferent dacă vorbim de infracțiuni de corupție, spălări de bani, alte infracțiuni economico-financiare.

Mai multe vedeţi aici



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Judecători cu imobile în municipiul Chişinău doresc apa...

Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.

23 iulie 2015
2051

Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.

24 iulie 2014
1991

ANC de la București confirmă că deputații socialiști nu...

Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.

05 ianuarie 2018
1639

Ajutor material cu ocazia zilei de naștere pentru prima...

Primarul orașului Ialoveni, Gheorghe Caracuian, și contabilul-șef al primăriei, Galina Caracuian,  vor beneficia de ajutoare materiale unice în valoare totală de peste zece mii de lei. Banii au fost acordați prin decizia consiliului orășănesc, cu prilejul jubileelor celor doi. Experții afirmă că decizia consiliului este ilegală.

18 octombrie 2013
2155

В СЕЛЕ ДЖОЛТАЙ БОРЬБА ИДЕТ МЕЖДУ ВИЦЕ-ПРЕДСЕДАТЕЛЕМ НАР...

От села Джолтай Чадыр-Лунгского района, по 19-му территориальному округу гагаузской автономии, на депутатские места в местном законодательном органе претендуют трое кандидатов, среди которых один представитель округа в нынешнем его составе. Это Наталья Шошева, единственная женщина в Народном Собрании Гагаузии, избранном в 2012 году. Ее конкурентами являются владелец эфирной ТВ-сети и радиостанции Семен Лазарев и агроном Нина Чернева.

24 octombrie 2016
2795

Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...

De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.

12 decembrie 2017
2106