GUVERN CU AFACERI NEDECLARATE
Opt dintre miniștrii actualei guvernări dețin acțiuni sau cote-părți în diferite firme, lucru pe care nu l-au indicat în declarațiile de venituri și proprietăți, depuse la Comisia Națională de Integritate. Acest lucru a fost descoperit și probat cu documente de către jurnaliștii de la RISE Project Moldova.
Într-o amplă investigație publicată joi, jurnaliștii arată că ministrul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, Marcel Răducan, ”s-a folosit de firma Moldprodinvest pentru a tăinui Centrul Comercial „Budapest”, mai multe proprietăți imobiliare, dar și pentru a crea alte trei companii în 2014”.
Un alt ministru, Dorin Recean, de la Interne, deține împreună cu soția 100% în firma „Vistedor” SRL (2003), ale cărei activități principale sunt comerţul cu amănuntul prin corespondență şi activităţi de consultare pentru afaceri şi management. Ministrul de Interne mai deține o cotă de participare de 2,7% la „Progestact” SRL, unde dețin cote și alți reprezentanți ai actualei guvernări.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Valentina Buliga, deține, potrivit investigației, 55% din capitalul social al firmei „Valex-Farm” SRL, iar soțul – 15% în aceeași companie. Acesta are alte 10% din acțiunile firmei de producție și comerț „Cascor SRL”, care desfășoară activități de transport în Fălești, raionul de baștină al ministrei.
Monica Babuc, ministrul Culturii, candidată la funcția de deputat, nu a declarat cota-parte de 15% pe care o deține soțul ei în firma Bazis-D SRL și cea de 100% în societățile comerciale Building Line SRL și Imobil-Alpina SRL.
RISE Project a descâlcit afacerile și altor miniștri sau rudelor acestora, între care ministrul Tehnologiei Informației, Pavel Filip, ministrul Tineretului și Sportului, Octavian Bodișteanu sau ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Cum au comentat toți cei vizați în investigație faptele constatate de jurnalistii proiectului aflați pe rise.md.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Mama este şefa fiicei
Această situaţie se întâmplă în cadrul Direcţiei pentru Statistică (DS) din raionul Ocniţa, unde mama este conducătoarea direcţiei, iar fiica sa este specialist principal în cadrul instituţiei. Experţii susţin că ambele funcţionare au încălcat regimul conflictului de interese.
Naşul şi fina în primăria Bălăbăneşti
În comuna Bălăbăneşti, raionul Criuleni, naşul-primar şi-a angajat fina în funcţia de secretar al Consiliului local. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, susţine că actualul cadru legislativ nu interzice ca un funcţionar public să activeze în subordinea cumetrilor sau naşilor. Totuşi, ar fi necesar ca să fie interzise asemenea relaţii într-o instituţie publică unde una dintre persoanele publice este conducător, fiindcă şi această situaţie poate fi o formă de protecţionism.
PREȘEDINTELE JUDECĂTORIEI RÂȘCANI ȘI-A CONCEDIAT CUMNAT...
Președintele Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, Oleg Melniciuc, și-a concediat marți, 11 noiembrie, cumnata, la câteva ore după ce cazul său a fost discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Melniciuc a angajat-o în luna iulie pe sora soției sale, Ludmila Bobeică, în funcția de grefieră la instanța pe care o conduce.
Doi magistrați au obligat Primăria să le dea apartamen...
Unii judecători din Chișinău profită de lege și cer locuințe gratuite de la stat, chiar dacă au apartamente sau case somptuoase care le depășesc vădit veniturile. Responsabilii de la Primărie afirmă că magistrații obligă prin judecată autoritățile locale să îi asigure cu spațiu locativ. Chiar dacă înainte de a le fi eliberat un bon de repartiție, judecătorii trebuie să prezinte documente care demonstrează că nu dețin alte spații locative, în cel puțin două cazuri descoperite de Moldova Curată, această regulă a fost neglijată.