JURNAL de CHISINAU: Găinăriile de la Bursuc
Timp de un deceniu au primit salarii pentru funcţia de directori ai Casei de cultură fără ca satul să aibă o casă de cultură. Acest lucru s-a întâmplat în satul Bursuc, raionul Nisporeni. Postul a fost ocupat timp de mai mulţi ani de soţia fostului primar, care lucra şi directoare de grădiniţă. Odată cu instalarea în funcţie a noului primar, în 2011, practica a fost perpetuată, directoare a aşa-numitei instituţii culturale a fost numită o angajată a primăriei care, până atunci, ocupase funcţia de asistent social.
În majoritatea satelor din Republica Moldova, există clădiri uriaşe, pentru reparaţia cărora au fost alocate sume enorme în perioada guvernării comuniste şi în care se mai investeşte şi în prezent. Rareori când îşi deschid uşile pentru desfăşurarea unei acţiuni culturale. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste instituţii au cel puţin doi angajaţi: un director şi un paznic.
De regulă, aceştia încuie şi descuie uşile. La Bursuc, situaţia e şi mai absurdă, nici măcar cămin cultural nu există, dar funcţia de director al acestuia s-a păstrat. Actualul primar, Victor Rusu (PDM), spune că, la început, s-a mirat să vadă că există această funcţie în acte. Mai mult, în cazul fostului primar se întrevedea şi un conflict de interese, banii fiind ridicaţi de soţia lui.
„La început, m-a mirat, dar avem copii talentaţi care participă la diverse manifestări. Chiar dacă nu avem Casă de cultură, trebuia să se ocupe cineva şi de acest domeniu. Funcţia de director există de mai bine de două decenii. Casa de cultură a fost demolată în 2001. Chiar dacă cei de la raion se arătau nedumeriţi, ni se aloca bani şi, respectiv, am decis să păstrăm funcţia”, spune primarul.
Nereguli semnalate de Curtea de Conturi
„Dacă bani se alocă, de ce să nu fie valorificaţi?”, se întreabă şi secretara primăriei, Liliana Nani. „Sperăm, pe viitor, să fie construită şi la noi o casă de cultură”, mai spune ea. Totuşi funcţia de director a fost lichidată spre finele anului trecut, cu puţin timp înainte de un control al Curţii de conturi. Pe parcursul ultimilor doi ani, aşa-numiţii directori ai Casei de cultură, printre care şi fostul asistent social, au ridicat salarii care însumau circa 35 de mii de lei.
Solicitată de JURNAL, Claudia Cozer, soţia fostului primar al satului Bursuc, ne-a spus că, pe lângă funcţia de şefă de grădiniţă, a lucrat ca director la casa de cultură timp de 26 de ani. „Îmi mai rămăseseră câţiva ani până la pensie, de aceea, chiar dacă clădirea nu mai era, funcţia mi-a fost păstrată”, recunoaşte femeia, precizând că nu ridica banii degeaba, „ne întâlneam cu copiii la grădiniţă, la bibliotecă, organizam concerte de sărbători”, relatează ea activitatea desfăşurată pe moment cu acelaşi succes de profesorii de la gimnaziu şi educatorii de la grădiniţa din sat.
„Nicio cultură!”
Pentru nea Ion, un pensionar cu care ne întâlnim în preajma oficiului poştal, circa 600–700 de lei pentru o funcţie de director a unei instituţii care nu există e o sumă nu chiar mică. „Eu primesc 700 de lei pensie după o viaţă în care am muncit în colhoz. Banii aceştia nu ne ajung pentru nimic, dar noi am învăţat deja cum să-i cheltuim să ne ajungă. Dar cultura… Ce cultură se face azi? Tineretul ori pleacă, ori stă prin baruri. Nicio cultură”, ridică a lehamite din mână bătrânul. Artiştii, spune el, vin în campania electorală. „Doar atunci mai avem şi noi parte de câte un concert în mijlocul satului”, mai spune el.
Pe site-ul Ministerului Culturii lipsesc informaţiile privind gestionarea banilor destinaţi acestui domeniu pe parcursul ultimilor doi ani.
Svetlana COROBCEANU, JURNAL de Chişinău
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecătorul Ghenadie Eni: ”Demisia mea nu are legătură...
Magistratul Ghenadie Eni, care a demisionat din funcția de judecător și de președinte al Curții de Apel Cahul la începutul lunii iulie, spune că demisia sa nu are legătură cu acuzațiile care i-au fost aduse referitoare la primirea unui teren pentru construcție de la Primăria Cahul. ”La 29 aprilie am împlinit 50 de ani. Asta e vârsta de pensionare pentru un judecător. Am decis să mă pensionez, dar să practic dreptul în continuare. Chiar ieri am depus cerere să fiu admis în profesia de avocat”, a spus Ghenadie Eni pentru Moldova Curată.
Directoarea ADR Sud și-a angajat mai întâi ginerele, ap...
Directoarea Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud, Maria Culeșov, și-a angajat soțul în calitate de șofer și ginerele în calitate de jurist în cadrul instituției pe care o conduce și astfel a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Mai întâi, a fost angajat în funcția de jurist ginerele, Andrei Coadă. Aceasta afirmă că ginerele a muncit la ADR o perioadă scurtă de timp, în anul 2013, fiind angajat prin concurs.
Drumuri „dubioase” la Durlești
Angajatul unei întreprinderi municipale este acuzat că și-ar fi construit drum de acces spre casa pe care și-a ridicat-o într-un cartier de elită din Durlești, suburbie a capitalei, folosind utilajul și materialele firmei. Potrivit unor calcule, construcția unui astfel de drum despre care primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, afirmă că ar avea 500 de metri lungime, costă aproximativ un milion de lei. Poliția investighează cazul, bănuind că acțiunile bărbatului au fost acoperite de conducerea instituției și a cerut autorităților municipale să deschidă o anchetă de serviciu.
CNI susţine că un înalt funcţionar de la Interne contin...
„Vladimir Maiduc a încălcat regimul de incompatibilitate”, a constatat recent Comisia Naţională de Integritate (CNI). Comisia s-a autosesizat din presă care a scris că şeful Serviciului securitate internă şi combatere a corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Vladimir Maiduc, este proprietarul câtorva firme şi al unui complex de odihnă. V. Maiduc consideră ilegală decizia de constatare a CNI şi a atacat-o în judecată.
Curtea Constituțională are autoturism nou, cumpărat cu...
Trei mașini de model Skoda Octavia care aparțineau Curții Constituționale din Moldova (CC) au fost date la trei primării din raionul Orhei. În schimb, parcul de mașini al Curții s-a îmbogățit cu un alt autoturism de model Skoda Superb, care a costat aproape jumătate de milion de lei.
