Legea privind accesul la informație declarată desuetă printr-o decizie a CSJ
Jurnaliștii și cetățenii riscă să nu mai primească răspunsuri la solicitările de informații de interes public în termenul de 15 zile lucrătoare, așa cum prevede Legea privind accesul la informație, iar autoritățile să nu mai poată fi acționate în judecată pentru răspunderea tardivă sau pentru că nu au oferit nici un răspuns la solicitări.
Acest lucru se poate întâmpla din cauza unei decizii a Curții Supreme de Justiție (CSJ), prin care s-a constatat că, odată cu adoptarea noului Cod Administrativ, Legea privind accesul la informație cade în desuetudine (ieșită din uz).
Jurnaliștii trimit solicitări de informații, dar nu întotdeauna primesc răspunsuri, iar de multe ori, chiar dacă vin la timp, răspunsurile sunt formulate superficial. Liuba Șevciuc, jurnalistă de investigație și co-fondatoarea proiectului media „CU SENS” a trimis o solicitare către președintele Igor Dodon, prin care i-a cerut informații despre despăgubire pe care trebuie să le plătească Rusia agricultorilor din stânga și dreapta Nistrului pentru că regimul autoproclamat de la Tiraspol le-a interzis în perioada 2004-2006 să-și lucreze terenurile agricole amplasate după traseul Rîbnița – Tiraspol. Jurnalista solicita informația pentru o investigație și dorea să știe ce face/a făcut președintele Republicii Moldova în acest caz și dacă a avut vreun dialog cu oficialii ruși la acest subiect, în condițiile în care există deja câteva hotărâri ale CtEDO prin care statul rus este obligat să le plătească despăgubiri unor locuitori din acea regiune. Deși au trecut cele 15 zile lucrătoare, stabilite de lege pentru răspunsurile la cererile de solicitare a informației, Președinția așa și nu a răspuns. Liuba Șevciuc afirmă că nu știe ce să facă, deoarece investigația bate pasul pe loc, iar ca să-l acționeze în judecată pe președinte, nu dispune de surse financiare.
În aceeași situație s-a pomenit și Irina Tabaranu, jurnalistă la TVR Moldova. Ea a solicitat în luna iulie informații de la Agenția Servicii Publice și de asemenea nu a primit vreun răspuns.
Solicitările considerate petiții
La 17 iunie 2020, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a emis o decizie, prin care a constatat că Legea privind accesul la informație nu mai este aplicabilă odată cu intrarea în vigoare, la 1 aprilie 2019, a noului Cod Administrativ. Astfel, magistrații califică solicitantul de informații ca și petiționar și menționează în decizie că, dacă acesta nu a primit un răspuns de la autoritate, atunci el trebuie să expedieze o cerere prealabilă.
„Astfel, în cazul când cererea petiționarului cu privire la emiterea actului administrativ individual, este respinsă, atunci cererea prealabilă are ca finalitate anume de a obține totuși actul administrativi individual favorabil solicitat. Totodată, autoritatea publică emitentă, și eventual cea ierarhic superioară, verifică repetat și dacă este necesar efectuează investigarea suplimentară a stării de fapt, și după caz, fie emite actul administrativ individual solicitat sau își consolidează actul administrativ individual de respingerea a cererii petiționarului”, este menționat în decizia CSJ. La modul practic, asta înseamnă că redacțiile, jurnaliștii sau cetățenii care nu pot obține informații de interes public de la autorități și se adresează în judecată, ar putea pierde în instanță, căci magistrații ar putea face trimitere la decizia CSJ prin care Legea privind accesul la informație nu mai este aplicabilă.
Vid legislativ
Avocatul Nicolae Frumosu afirmă că, până la adoptarea deciziei CSJ cu referire la desuetudinea Legii privind accesul la informație, solicitantul de informații oficiale, în cazul încălcării drepturilor sale, putea să se adreseze cu o plângere contravențională sau să înainteze o acțiune în instanță, solicitând obligarea furnizării informației oficiale și eventual recuperarea prejudiciului.
„În condițiile actuale, modul de aplicare a prevederilor legale în cazul contravenției de încălcare a legislației privind accesul la informație (art. 71 Cod contravențional) a devenit incert. Altfel spus, nu este clar cum vor fi aplicate sancțiunile pentru încălcarea unor prevederi, dacă acestea au fost declarate desuete și inaplicabile. Prin urmare, există riscul ca reprezentanții autorităților publice să nu mai poată fi sancționate contravențional pentru omisiunea furnizării sau furnizarea tardivă a informațiilor oficiale. Doar practica ne va răspunde la acesta dilemă”, spune N. Frumosu.
Avocatul consideră că CSJ nu a avut premise să declare Legea privind accesul la informație ca fiind desuetă, or legea respectivă a fost și este invocată întotdeauna de către justițiabili și autoritățile publice, fapt confirmat de însăși practica judiciară.
Piedică pentru jurnaliști?
Vicepreședintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Vasile Năstase, jurnalist de profesie, cunoaște această problemă, însă consideră că nu magistrații trebuie să decidă dacă o lege sau alta cade în desuetudine, ci magistrații de la Curtea Constituțională.
„S-a produs un colaps juridic și un vid legislativ, ceea ce nu este normal. Cu atât mai mult cu cât Legea privind accesul la informație a fost și este utilizată de jurnaliști și redacții. În baza ei a lucrat mass-media timp de 20 de ani. Acum cred că este nevoie urgentă ca juriștii și experții media să depună o sesizare la Curtea Constituțională ca magistrații de acolo să se expună în această problemă. Probabil, cuiva nu-i place modul în care a funcționat această lege, care a adus beneficii pentru presă și pentru cetățean, și acum se vrea blocarea accesului la informație, ținând cont că vine și campania electorală”, concluzionează deputatul.
Lilia Zaharia
Asociația Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.
Ce trebuie să întreprindem în cazul în care o instituți...
Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?
Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Primarul nu dorește să mă angajeze, dar nici să mă info...
Întrebare: Pe parcursul anului 2017 am depus la Primăria Ignăței, raionul Rezina, trei cereri de angajare: în calitate de secretară a consiliului local, de specialist în domeniul fiscal și de contabilă cu un adaos de 0,25 din salariul de bază. Deși aceste funcții sunt vacante, Primarul nu a considerat de cuviință să dea curs acestor solicitări, dar nici să mă informeze despre motivul refuzului. În perioada septembrie-noiembrie 2017 am expediat în adresa primăriei o petiție în care am cerut răspuns oficial la solicitările anterioare, dar și o solicitare de a lua cunoștință cu actele de revizie efectuate în cadrul Primăriei de către Ministerul Finanțelor și Procuratura Anticorupție. Deși a trecut mai mult de o lună, nu am primit răspuns. Cum pot fi calificate acțiunile primăriei din punct de vedere legal și ce ar trebui să întreprind pentru a-mi apăra drepturile? Este în drept primarul să refuze angajarea unor specialiști, dacă există locuri vacante?
Instanța de judecată a decis comasarea dosarelor fotoju...
După mai multe amânări, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis comasarea dosarelor fotojurnalistului Constantin Grigoriță privind îngrădirea accesului la informație contra lui Igor Dodon și contra Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Decizia vine după ce examinarea în fond a cauzei a fost amânată de patru ori. Conform deciziei semnată de președinta ședinței, judecătoarea Speranța Clima, posibilitatea de conexare și examinare în aceeași procedură a dosarelor este ”oportună datorită faptului că necesită aplicarea aceleiași proceduri de soluționare, implică participarea acelorași părți, au la bază aceleași probe, iar conexarea lor va contribui la examinarea rapidă și justă a litigiilor.”
Aici așteptăm comentariul tău!