După socialiști, și democrații propun un proiect de lege de limitare a competențelor ANI

Autoritatea Națională de Integritate reclamă noi presiuni și ingerințe în activitatea sa, precum și tentative de a-i limita atribuțiile și competențele printr-un proiect de lege inițiat de câțiva deputați ai Partidului Democrat. Pe de altă parte, autorii proiectului argumentează că intenționează doar să stabilească termene exacte pentru perioada când poate fi efectuat un control de către inspectorii de integritate, precum și un termen maxim de efectuare a controlului. Un proiect de modificare a legislației cu privire la ANI, inițiat de Partidul Socialiștilor, a fost votat în decembrie 2020 de Parlament, dar a fost contestat la Curtea Constituțională, care a suspendat acțiunea acestuia, până la examinarea în fond.

Deputații Partidului Democrat au anunțat încă la sfârșitul lunii ianuarie că au înregistrat în Parlament un proiect de lege menit să apere interesele aleșilor locali, vizați în cele mai multe controale ale Autorității Naționale de Integritate. Proiectul, semnat de liderul PDM, Pavel Filip, și de deputații Igor Vremea, Monica Babuc și Alexandru Jizdan, a fost introdus pe agenda Parlamentului și ar urma să fie examinat săptămâna viitoare.

Controlul efectuat de inspectorii de integritate ar urma să dureze numai trei luni 

Acesta vizează modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și a Legii cu privire la declararea averilor și intereselor personale, țintind, în mare parte, stabilirea unor termene pentru controalele efectuate de ANI. Astfel, se propune ca, în cazul aleșilor locali, conducătorilor instituțiilor de învățământ publice și ai instituțiilor medico-sanitare publice, controlul averii și al intereselor personale să poată fi făcut doar în termen de maxim doi ani din momentul depunerii declarației de avere și interese personale. Legea cu privire la activitatea ANI stabilește că un control „poate fi efectuat pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică şi în decursul a 3 ani după încetarea acesteia”. Proiectul PDM mai stabilește că un control, odată inițiat, nu ar trebui să dureze mai mult de 3 luni, cu posibilitatea prelungirii justificate o singură dată, cu 30 de zile. În prezent nu există un termen pentru efectuarea controalelor. Proiectul mai prevede posibilitatea contestării procesului-verbal de inițiere a controlului, concomitent cu actul de constatare, precum și stabilirea obligației de efectuare a verificării prealabile la efectuarea controlului averii și intereselor personale. Această prevedere deja există în lege, dar se referă la situațiile când ANI este sesizată asupra unor situații de încălcare a legii, fiind vorba de un termen de 15 zile.

PDM mai propune majorarea numărului de controale pe numele judecătorilor și procurorilor. În prezent legea stabilește că cel puțin 40 la sută din controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic să vizeze persoanele cu funcții de demnitate publică, iar PDM vrea ca jumătate dintre acestea să fie procurori și judecători.

Aleșii locali – în condiții privilegiate față de alți subiecți ai declarării

Pe de altă parte, se încearcă avantajarea aleșilor locali, cu o inițiativă de completare a definiției conflictului de interese (situații constatate des de inspectorii de integritate față de primari și consilieri locali). Astfel, definiția conflictului de interese real ar urma să nu se aplice alesului local „a cărui conflict de interese a apărut în circumstanțe independente de voința acestuia sau anterior obținerii mandatului acestuia”.  PDM propune scutiri de la lege și în pentru situațiile de incompatibilitate ale aleșilor locali, în special pentru consilierii locali și orășenești „care  activează în calitate de funcționari publici sau angajați în aceeași unitate administrativ-teritorială, dar în subdiviziunile autorităților administrației publice locale de alt nivel față de cea în care au fost aleși”, precum și „care activează în calitate de funcționari publici sau angajați în altă unitate administrativ-teritorială față de cea în care au fost aleși”. Și pentru aceste situații există numeroase acte de constatare în care s-au depistat incompatibilități ale consilierilor.

Totodată, se propune să nu fie sancționate conflictele de interese „în care subiectul declarării în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu era obligat să efectueze activitatea administrativă respectivă”, precum și stările de incompatibilitate care au apărut „în circumstanțe independente de voința acestora sau anterior obținerii funcției respective”. În plus, legea ar urma să aibă efect retroactiv, adică, inclusiv asupra controalelor deja inițiate.

ANI își exprimă dezacordul și îngrijorarea: „Se ascund interesele personale de a scăpa „basma curată" din procedurile de control în care sunt vizați unii deputați”

Aceste inițiative sunt văzute de Autoritatea Națională de Integritate ca ingerințe în activitatea sa, având scopul de a-i limita competențele de control a averilor și intereselor demnitarilor. Într-un comunicat, instituția își exprimă dezacordul față de proiectul de lege al deputaților PDM, inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului.

„Prin aceste modificări, semnatarii proiectului își doresc să reducă termenul de la 3 la 2 ani a controlului ANI,  iar dacă inspectorul de integritate va constata în cadrul controlului că au fost admise nereguli, atunci persoana să fie sancționată în interiorul acestui termen. Sub paravanul ”grijii” față de aleșii locali și alți subiecți din instituțiile de învățământ publice și din instituțiile medico-sanitare publice, pe care o invocă autorii acestui proiect, de fapt,  se ascund alte adevăruri și interesele personale de a scăpa ”basma curată” din procedurile de control în care sunt vizați unii deputați”, se arată în reacția ANI.

Autoritatea subliniază că, atât Direcția generală juridică a Parlamentului Republicii Moldova, cât și Centrul Național Anticorupție, au avizat negativ acest proiect de lege, identificând riscuri de corupție, dar și faptul că un alt proiect cu aceeași tematică a fost suspendat de Curtea Constituțională în decembrie 2020, cu referire la inițiativa unor deputați socialiști, votată de Parlament la sfârșitul anului trecut.

„Suntem îngrijorați de modul prin care se dorește schimbarea legilor care nu convin și a presiunilor care s-au intensificat în adresa noastră. Nu vom admite ingerințe în activitatea inspectorilor de integritate și nici vulnerabilități asupra misiunii Autorității. Toate aceste încercări cu care se acționează împotriva Autorității au scopul de a ne limita atribuțiile și competențele fiind o confirmare clară că munca și eforturile depuse până acum, sunt corecte și deranjează pe cei cu probleme de integritate”, mai subliniază ANI în mesajul său.

CNA: Proiectul riscă să atenteze asupra climatului de integritate în sectorul public, în special la nivel local

Raportul de expertiză efectuat de CNA arată că nu s-a respectat asigurarea transparenței și că proiectul conține prevederi care riscă să atenteze asupra climatului de integritate în sectorul public, în special la nivel local. Au fost identificați factori de risc, precum limitarea funcționalității ANI, în special asupra cazurilor aflate în derulare, iar ca efect – și asupra mecanismelor de prevenire și combatere a corupției. De asemenea, proiectul conține norme discriminatorii față de unii subiecți ai declarării, în comparație cu alții, și derogări nejustificate de la regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese.

Deputatul PDM, Igor Vremea, autor al proiectului: „Sunt controale inițiate de 3-4 ani. Cât o să mai stea să se prăfuiască?

Autorii proiectului argumentează, pe de altă parte, că intențiile lor sunt nobile și vin în întâmpinarea aleșilor locali, care s-au pomenit sub lupa inspectorilor de integritate mai des decât alte categorii de subiecți ai declarării. Deputatul PDM Igor Vremea a declarat pentru MoldovaCurată.md că se dorește stabilirea unor termene exacte pentru efectuarea controalelor și nicidecum limitarea competențelor ANI. Potrivit lui, s-au luat în considerare obiecțiile exprimate față de proiectul PSRM, votat deja de Parlament, dar suspendat de Curtea Constituțională, iar autorii sunt deschiși să discute cu ANI referitor la nemulțumirile pe care le are față de proiect și să stabilească împreună termenele controalelor. „Sunt controale inițiate de 3-4 ani. Cât o să mai stea să se prăfuiască? Dar noi propunem, la fel ca și la orice dosar penal, odată intentat, există termen strict când trebuie să fie prezentat în judecată. Dacă nu se respectă termenele, este problema autorității, nu a omului care e bănuit de săvârșirea unei fapte. Nu trebuie ținută lumea în suspans și să vorbim că acela e corupt, iar altul nu e corupt. Dacă e corupt, prezentați actul de constatare să-l vadă toată lumea”, a argumentat deputatul Igor Vremea.

„Avem o hărțuire legală a subiecților declarării. (…) Nimeni nu mai vrea să fie consilier sau primar”

El a mai subliniat că așa cum se așteaptă decizii ale instanțelor de judecată pe mai multe cazuri de rezonanță, la fel se așteaptă de la ANI rezultate ale controalelor. „Suntem conștienți de această problemă sensibilă și actuală. Societatea mereu se întreabă de ce în instanțele de judecată nu există finalitate pe unele cazuri, de ce examinează atât de mult timp un caz sau altul. Și în cazul ANI așteptăm finalitatea unor acțiuni inițiate. Avem o hărțuire legală a subiecților declarării. Dar noi vrem să stabilim termene exacte. Un primar se plânge că trebuie să facă declarații la ANI și nu își poate îndeplini obligațiile față de comunitate. Cei de la CALM spun că nu mai au cu cine lucra în teritoriu, nimeni nu mai vrea să fie consilier sau primar. Noi îi hărțuim în fiecare zi și oamenii ceia spun că mai bine se ocupă de chestiunile lor personale”, a mai adăugat deputatul PDM.

Referitor la acuzațiile ANI privind oarecare interese ale autorilor proiectului de a „scăpa de controale”, Igor Vremea a răspuns: „Dacă sunt bănuieli că noi încercăm să strecurăm ceva acolo, eu sunt gata, cu colegii împreună, să ne așezăm la masă cu cei care le invocă și să spunem: „Arătați-ne unde exact noi ceva încercăm. Dacă vi se pare că o virgulă sau un cuvânt nu e pus potrivit, haideți să-l schimbăm tehnic, dar să ne dea efect”. Noi, cu bună credință, vrem un efect pozitiv”, a mai dat asigurări deputatul.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.