Primarii sunt nemulțumiți: 54 la sută din controalele ANI au vizat aleșii locali

Mai mult de jumătate din controalele efectuale anul trecut de Autoritatea Națională de Integritate au fost în privința aleșilor locali, fapt ce le stârnește acestora nemulțumirea. Reprezentantul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) în Consiliul de Integritate al ANI, Viorel Rusu, susține că o bună parte a actelor de constatare ce îi vizează pe primari și consilieri sunt pe abateri minore, comise din cauza necunoașterii legislației. Inspectorii de integritate spun însă că dosarele sunt inițiate în baza sesizărilor depuse la ANI, iar legislația îi obligă se le examineze pe fiecare.

Subiectul a fost discutat la ultima ședință a Consiliului de Integritate (CI) de anul trecut, desfășurată la 21 decembrie. Reprezentantul CALM, Viorel Rusu, a remarcat că este necesară o abordare sistemică a ANI, în raport cu autoritățile locale, întrucât primarii și consilierii ajung să fie sancționați cu ridicarea mandatului și interdicția de a ocupa funcții publice timp de trei ani, pentru abateri nesemnificative, din motivul că nu cunosc bine legislația referitoare la integritate.

54 la sută din controalele ANI – pe numele aleșilor locali

”Sunt persoane care nu sunt cu studii în domeniu, ca să cunoască la perfecțiune legislația”, a menționat Viorel Rusu. El a mai semnalat că legislația cu privire la integritate nu se încadrează în sistemul juridic în ceea ce privește aplicarea răspunderii juridice și a prezentat exemple.

Un al membru al CI, Sergiu Ostaf, a prezentat datele unei analize a controalelor efectuate în 2020, până în luna septembrie, ce arată că 54 la sută dintre acestea îi vizează pe reprezentanții administrației publice locale. Astfel, el a adresat mai multe întrebări către ANI, inclusiv cum se prioritizează controalele efectuate de inspectorii de integritate, care sunt efectele juridice ale actelor de constatare și dacă există o practică generalizată în acest sens, pentru că ar fi existat situații când pe cazuri similare s-au luat decizii diferite, după cum a semnalat Sergiu Ostaf.

Inspector de integritate: ANI nu vânează aleșii locali

„Inspectoratul de integritate, ANI, nu vânează aleșii locali. Noi nu am prioritizat controalele să fie anume pe numele aleșilor locali”, a declarat, în replică, Ion Nicolaev, inspector superior de integritate. Referitor la faptul că 54 la sută din controalele inițiate îi vizează, totuși, pe aleșii locali, inspectorul a precizat că ANI a fost sesizată referitor la mai multe nereguli care ar fi fost comise de aceștia și este obligată de lege să inițieze verificări. Sesizările au fost depuse de către Centrul Național Anticorupție, Inspecția Financiară, Curtea de Conturi, precum și de persoane fizice și juridice. „La baza oricărei investigații stă o sesizare, pe care inspectorul de integritate este obligat să o examineze legal, obiectiv și imparțial. ANI oferă consultanță aleșilor locali de fiecare dată când se adresează. De asemenea, se organizează instruiri în teritoriu”, a explicat Ion Nicolaev.

Referitor la actele de constatare ce au la baza sesizări similare, însă, rezultatul ar fi diferit, așa cum a menționat Sergiu Ostaf, inspectorul susține că nu există asemenea situații, deoarece toate actele de constatare parcurg mai multe etape ce nu ar permite acest lucru.

„Suntem dispuși să le acordăm tot suportul aleșilor locali, nu avem nimic împotriva acestor categorii de subiecți”, a adăugat Ion Nicolaev.

Viorel Rusu a subliniat, la rândul său, că foarte mulți aleși locali se consideră nedreptățiți pe chestiuni minore. „Putea să se dea un avertisment, o avertizare, ca să înlăture încălcarea”, crede reprezentantul CALM.

În acest context, reprezentatul societății civile în cadrul CI, avocatul Vitalie Palega, a întrebat dacă în urma unor controale s-au constatat și acte de corupție. „Din câte înțeleg, scopul legii este de a asigura integritatea. Noi constatăm incompatibilități, dar pe dimensiunea corupției, s-a constat vreun caz direct de corupție sau de tragere la răspundere? Adică s-a constatat incompatibilitatea, dar persoana nu a comis niciun act de corupție. Noi nu discutăm deloc despre aspectul corupției, numai pur formal despre incompatibilități și interdicții”, a opinat acesta.

„Autoritatea Națională de Integritate nu combate corupția”

Primar vizat de ANI – riscă să-și piardă mandatul pentru că și-a angajat sora paznic la casa de cultură

Unul dintre cele mai recente acte de constatare pe numele unui primar îl are în vizor pe Mihail Munteanu, primar al satului Burlacu, raionul Cahul. ANI a depistat că acesta și-a angajat sora în calitate de paznic la casa de cultură și cumnatul – fochist, și a semnat mai multe dispoziții de acordare a concediilor în privința lor.

Angajările au fost făcute la 1 aprilie 2008, înainte de a fi adoptate reglementări legale privind conflictele de interese, care au intrat în vigoare abia la 1 august 2016. Inspectorul de integritate a constatat că primarul a încălcat prevederile Legii privind declararea averilor și intereselor personale, a solicitat Cancelariei de Stat ridicarea mandatului și urmează să-i aplice interdicția de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

„Fiecare are conflicte de interese, ba soră, ba cumnat, frate, soră, unchi, mătușă, cumnați. Pe cine să angajezi?”

Solicitat de MoldovaCurată.md, primarul Mihail Munteanu se consideră nedreptățit și crede că decizia ANI nu este corectă. Potrivit lui, motivul pentru care și-a angajat rudele este lipsa cadrelor în sate.

Primarul spune că va contesta actul de constatare în instanță. „Am implicat Consiliul Raional, s-au implicat sindicatele. Și cei de la ANI mi-au spus că, într-adevăr, legea asta nu e foarte corectă. Sunt cazuri ”grele”, dar nu se ocupă de ele, dar aici, s-au legat de un paznic. Că doar a lucrat, nu a stat…”, a adăugat primarul. El a mai spune că sesizarea la ANI a fost depusă de o localnică, nemulțumită că primarul nu-i soluționează în favoarea ei un conflict cu o vecină, legat de un teren.

Hotărâre de judecată: scopul legii nu este în sine pedepsirea subiecților, ci  prevenirea săvârșirii unor nereguli

Un act de constatare în privința altui reprezentant al APL, care ar fi admis conflicte de interese, a fost anulat de Judecătoria Chișinău, la 24 septembrie 2020, iar unul din argumentele prezentate de instanță este că scopul Legii privind declararea averilor și intereselor personale nu este în sine pedepsirea subiecților, ci  prevenirea săvârșirii unor  asemenea  acțiuni. Documentul o viza pe Natalia Jovmir, secretar al Consiliului local din Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești, care a exercitat funcția de primar, în 2019 și a încheiat contracte cu soțul său, de achiziție a unor bunuri sau servicii de mică valoare. ANI a dispus eliberarea ei din funcție și interdicția de a ocupat funcții publice pe un termen de trei ani.

Judecătorul Marcel Gandrabur, de la Judecătoria Chișinău, a decis anularea actului de constatare al ANI, argumentând, între altele, că „măsura aplicată  de autoritatea publică (eliberarea din funcție și interdicția de a ocupa funcții publice) este disproporționată și excesivă în raport cu scopul legitim urmărit. (…) Or,  punând  în  balanță mentenanța și  activitatea  viabilă  a  autorității  publice locale  în  coraport  cu  interesul  public  ocrotit  de legislația  cu  privire  la  declararea averii și a intereselor personale, se atestă că, prin contractarea de către reclamantă a serviciilor  de  transport  prestate  de  către soțul  acesteia  s-a  urmărit  primordial obiectivul exercitării normale și neîntrerupte a atribuțiilor funcționale. Instanța  nu  încurajează  comportamentul  deviant  și  nu  neagă  imperativitatea respectării necondiționate  a  cadrului  normativ  focusat  pe  declararea  averii  și  a intereselor  personale, însă  atrage atenția  asupra  faptului că  pedepsirea  destinatarilor legii  nu reprezintă per se  scopul  legilor  instituite  în  domeniul  vizat,  ci  prevenirea săvârșirii  unor  asemenea  acțiuni,  iar  conduita  subiectului  declarării  intereselor personale trebuia analizată multiaspectual și minuțios dintr-o perspectivă obiectivă și rezonabilă  care să scoată  în evidență  nu  elementele  formale  ale  conflictului  de interese  ci  conținutul/fondul  aspectului  vizat”, se arată în hotărârea instanței.

Expertă: ANI  trebuie să-și depășească funcția de simplu constatator al încălcărilor și de instituție care aplică sancțiuni

Solicitată pentru o lămurire în legătură cu raportul de peste 50 la sută a controalelor efectuate de ANI pe numele aleșilor locali, experta Asociației ADEPT, Elena Prohnițchi, a subliniat că legislația obligă Autoritatea Națională de Integritate să reacționeze la toate sesizările primite din partea persoanelor juridice sau fizice.

„Or, pornind de la această obligație legală, faptul că peste 54% din controalele inițiate de inspectorii de integritate vizează administrația publică locala ar putea fi explicată prin proximitatea aleșilor locali față de cetățeni. Primarii și consilierii locali sunt exponenții puterii statului, cei mai apropiați de cetățeni, și respectiv acțiunile acestora se află în permanență în vizorul comunității, inclusiv a oponenților politici, care pot oricând sesiza posibile situații de conflicte de interese sau incompatibilități. Totodată, această cifră deloc neglijabilă, semnalează existența unei probleme în rândul reprezentanților administrației publice locale, care poate avea la origine diferite cauze, nu întotdeauna cu rea intenție. Acestea pot varia de la informarea insuficientă a aleșilor locali, în special cei aflați la primul mandat, despre cum pot fi identificate conflictele de interese și care sunt situațiile de incompatibilitate, și până la  lipsa de alternative la capitolul de personal calificat”, a explicat Elena Prohnițchi.

Natalia Zaharescu

Acest articol apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.