Magistraţii de la CSJ au stabilit că Nistor Grozavu s-a aflat în conflict de interese. Conform legii, Grozavu ar trebui demis
Reacţia secretarului CMC: „E o chestie personală a viceprimarului”
Curtea Supremă de Justiţie a decis că viceprimarul municipiului Chişinău, Nistor Grozavu, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Funcţionarul a semnat în anul 2014 o autorizaţie de construire, elaborată în baza documentaţiei de proiect, întocmită de firma fondată şi administrată de fiul său, Victor Grozavu. Deşi decizia CSJ este definitivă, Consiliul Municipal Chişinău nu se grăbeşte să-l demită pe viceprimar, aşa cum prevede legea, argumentând că e o problemă personală a lui Nistor Grozavu.
În luna decembrie 2014, viceprimarul Nistor Grozavu a semnat un certificat de urbanism pentru proiectare, iar peste un an a emis şi o autorizaţie pentru construirea unui bloc locativ cu spaţii comerciale la parter. Edificiul a fost deja construit pe stradela Aerodromului din sectorul Râşcani al capitalei.
Acte semnate în familie
Documentele de proiectare a blocului locativ au fost elaborate de către firma ”Vigro Proiect”, specializată în lucrări de proiectare, al cărei fondator şi administrator este Victor, fiul lui Nistor Grozavu. Potrivit actului Comisiei Naţionale de Integritate, planul de amplasare a imobilului a fost elaborat de Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, fiind contrasemnat de şefa Secţiei autorizări construcţii individuale, Maria Grozavu, mama lui Victor şi respectiv soţia lui Nistor Grozavu.
La final, autorizaţia de construire semnată de viceprimar a fost contrasemnată de secretarul Consiliului municipal Chişinău, Valeriu Didencu şi de arhitectul-şef interimar al municipiului Ivan Carpov.
În anul 2015, fosta Comisia Naţională de Integritate a stabilit că Nistor Grozavu a admis un conflict de interese prin avizarea documentaţiei proiectate de către firma fiului. Potrivit foştilor membri ai CNI, Nistor Grozavu „avea obligaţia de a renunţa la interesele personale, ce pot compromite deciziile oficiale, luate cu participarea lor, sau să se abţină de la participarea la luarea sau executarea unor astfel de decizii, dacă acestea pot fi compromise de interesele lor personale sau de apartenenţa lor la anumite organizaţii”, este menţionat în actul de constatare.
La scurt timp de la emiterea acestui act, Nistor Grozavu l-a contestat în instanţa de judecată. Acesta a declarat anterior pentru Moldova Curată că el a acţionat legal şi că în virtutea funcţiei, trebuia să semneze acele acte. „Dosarele sunt pregătite de către diferite servicii. Dacă proiectul este făcut, el este verificat de 2 verificatori independenţi. După asta se duce la arhitectul-şef, care trebuie să îl coordoneze. Apoi ajunge la direcţia autorizare şi disciplină în construcţii, care pregăteşte dosarul. Apoi contrasemnează arhitectul-şef, secretarul Consiliului şi eu, iar eu nu mă uit niciodată cine e proiectantul”, a menţionat Nistor Grozavu.
Magistratul Oleg Melniciuc a anulat actul CNI
Anul trecut, în luna mai, prin decizia magistratului Oleg Melniciuc de la Judecătoria sectorului Râşcani al municipiului Chişinău, actul CNI a fost anulat. Decizia primei instanţe a fost însă contestată la Curtea de Apel Chişinău.
În luna noiembrie anul trecut, magistraţii de la CA au casat hotărârea Judecătoriei Râşcani şi au emis o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. Iurie Oancea, avocatul lui Nistor Grozavu a motivat în recurs că instanţa de apel a interpretat eronat legislaţia. „Beneficiarul atât al documentaţiei de proiect, cât şi al autorizaţiei de construcţie este SRL „Biplus-G” şi nu SRL „Vigro Proiect”, şi, prin urmare, s-ar fi putut pune problema existenţei unui conflict de interese doar în ipoteza în care ar fi fost demonstrată existenţa unei legături între viceprimar şi SRL „Biplus-G”, care ar fi putut indica la existenţa unui oarecare interes la emiterea autorizaţiei de construire pentru societatea respectivă”, a argumentat avocatul în recurs.
Recurs inadmisibil
Magistraţii de la instanţa superioară au decis însă că acest recurs este inadmisibil, încheierea fiind irevocabilă din momentul emiterii.
După decizia instanţei superioare, viceprimarul Nistor Grozavu ar trebui să fie demis. Astfel, potrivit Legii cu privire la statutul alesului local, mandatul preşedintelui, vicepreşedintelui raionului şi viceprimarului încetează înainte de termen în caz de ”stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese”.
Didencu îl apără pe Grozavu
Acţiunea lui Nistror Grozavu este calificată de Consiliul Municipal Chişinău (CMC) ca una cu caracter personal, chiar dacă funcţionarul a semnat acea autorizaţie în calitate de viceprimar. Secretarul CMC, Valeriu Didencu, spune că pe cale oficială, Consiliul Municipal Chişinău nu a fost informat despre decizia magistraţilor CSJ. „Am întrebat şi la juriştii noştri şi nu au o informaţie în acest sens. Chiar şi dacă am fi informaţi, CMC nu poate lua o decizie în privinţa viceprimarului, deoarece e vorba de o chestiune personală a domului Grozavu”, menţionează funcţionarul.
Întrebat de ce a contrasemnat acea autorizaţie, ştiind că ar putea fi la mijloc un eventual conflict de interese, Didencu a argumentat că este atribuţia sa de serviciu să facă acest lucru, atât timp cât actele au trecut prin mai multe comisii şi erau în regulă.
Potrivit legii menţionate anterior, este de competenţa Consiliului Municipal să-l demită pe viceprimar, la propunerea primarului. Vadim Brânzaniuc, şeful Serviciului de presă al Primăriei Chişinău, a precizat însă pentru Moldova Curată că Primăria cunoştea, din media, despre decizia CSJ, însă pe cale oficială, instituţia nu a fost informată.
Menţionăm că în prezent Nistor Gorzavu este cercetat în stare de arest la domiciliu într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupţie. Grozavu este învinuit de exces de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu la realizarea unui proiect al Primăriei de construcţie a parcărilor cu plată în capitală.
Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
După ce s-a reformat, ANI ignoră cererile de acces la i...
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) refuză să le ofere jurnaliștilor informații de interes public, argumentând că solicitările acestora nu sunt scrise pe foaie cu antet și nu conțin semnătura conducătorului instituției de presă. Asta chiar dacă legislația nu prevede astfel de rigori pentru cererile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii, dar și unii juriști, consideră că acestea sunt pretexte de care s-ar folosi ilegal noua conducerea a ANI. În opinia lor, aceste practici periclitează activitatea reporterilor de investigație, în special înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019.
Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...
În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.
Reparația unui drum din Ialoveni a eșuat din cauza uno...
Primul segment al şoselei de centură a oraşului Chişinău, Drumul R6M1- Ialoveni, cu o lungime de 6,5 kilometri, nu a fost reconstruit din cauza unor licitații suspectate de trucaj și a unui management defectuos al Administrației de Stat a Drumurilor. Compania bulgară selectată pentru reparația acestui drum, deși a făcut doar 1,37% din lucrări, a ridicat 673.000 de euro. Cei implicați în acest scandal se acuză reciproc, iar drumul creează pericole mari de accidente.
Preşedinte de raion şi, în acelaşi timp, administrator...
Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie. La sfârşitul lunii trecute Comisia Naţională de Integritate(CNI) a iniţiat un control pe numele lui, deoarece oficialul nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 că ar fi deţinut şi funcţia de preşedinte de raion, dar şi pe cea de administrator la două firme.
Cine măsoară, acela are
Un inginer cadastral din municipiul Chişinău activează concomitent în două localităţi, Ghidighici şi Stăuceni. Deşi legislaţia nu permite ca un funcţionar public să fie remunerat de două instituţii publice prestând aceleaşi servicii, acesta totuşi câştigă bani publici de pe câteva "fronturi" de mai mult timp.
Salarii duble pentru viceminiştri
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.