Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar implicaţi în scandaluri sau conflicte de interese

Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.  

Ruxanda Glavan

Apreciată ca lider şi manager, dar acuzată că ar avea probleme de integritate

Ruxanda Glavan (35 de ani) vine în funcția de ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei după ce a deținut, din iunie 2013, în Guvernul Leancă, funcția de viceministru în aceeași instituţie. Ea reprezintă Partidul Democrat. De profesie este medic de profil general. Ca lider şi manager s-a format în businessul privat, în care s-a lansat imediat după absolvirea Universităţii de Medicină “Nicolae Testimiţeanu” din Chişinău. Mai întâi a fost manager la reprezentanța în Moldova a companiei farmaceutice  ”Pfizer”, iar la vârsta de 26 de ani a devenit director general al  “GLAVIRUX” SRL, care se ocupă de importul și distribuția produselor cosmetice, a celor de igienă personală, a utilajului medical și a preparatelor parafarmaceutice. Din această funcţie a şi fost învitată la minister.

La câteva luni după învestirea în funcţia de viceministru, Ruxanda Glavan a devenit subiectul unor acuzaţii în mass-media precum că ar fi impicată într-un sistem de contrabandă cu aparate pentru măsurarea nivelului de glucoză în fluidele organice. Avocata Ana Ursachi declara în august 2013 pentru Agenţia “Infotag” că Ruxanda Glavan ar ocupa ilegal două funcţii – de viceministru şi de administrator al Policlinicii Nr.1 din Chişinău. Tot ea continua să conducă firma farmaceutică privată “GLAVIRUX” SRL.

Avocata explica atunci că a ajuns la această concluzie apărând în judecată interesele lui Gheorghe Strâmbei, un bărbat căruia prin 2012 Ruxanda Glavan i-ar fi propus să transporte cu microbuzul său de model Mercedes-313, în Rusia, aparate de măsurat glicemia. “Strîmbei a fost asigurat că marfa va fi însoţită de documentele corespunzătoare şi că aceasta reprezintă ajutor umanitar pentru un spital din Moscova. De opt ori Strâmbei a trecut uşor peste patru posturi vamale din trei ţări – Moldova, Ucraina şi Rusia, achitând la fiecare post o mită de câte 100 de dolari. Dar la a noua cursă, la punctul de trecere "Mirnoe" din Ucraina, un vameş a depistat cutiile cu teste (920 bucăţi). Marfa a fost calificată ca fiind de contrabandă și a fost sechestrată, la fel şi automobilul. S-a constatat că utilajele nu erau ajutoare umanitare, ci pur şi simplu se comercializau angro printr-un magazin din Moscova, la un preţ de aproape zece ori mai mare decât cel din Moldova”, a explicat Ursachi.
Rămânând fără microbuz, Strâmbei a încercat să ceară ajutor de la Ruxanda Glavan, însă aceasta i-a recomandat să-şi rezolve problemele singur.

După ce conflictul a ajuns în presă, viceministra l-a acţionat pe Gheorghe Strâmbei în judecată. Litigiul a fost judecat de Oleg Melniciuc de la Judecătoria Râşcani, Chişinău. Şi prima, şi a doua instanţă i-au dat câştig de cauză reclamantei.

Atunci, Glavan a declarat pentru www.tribuna.md: “Nu deţin o altă funcţie în afară de cea de viceministru. Am devenit persoană publică şi acum se încearcă a folosi acest lucru pentru a mă ataca, doar că acei care fac acest lucru nu au şanse, pentru că nu au temei. Există nişte indivizi certaţi cu legea, cu care am avut litigii pe când eram director la ,,GLAVIRUX’’ SRL şi care au fost acţionaţi în judecată’’. Ruxanda Glavan a adăugat că nu are activităţi în sectorul privat.

Peste un an şi jumătate, când Ruxanda Glavan a ajuns ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, RISE Moldova a stabilit că ea continuă să rămână acționar unic al companiei “GLAVIRUX” SRL,  care, potrivit raportului financiar pe anul 2012, a înregistrat venituri din vânzări în valoare de 11 milioane de lei, iar în ultimii doi ani, conform informaţiilor obținute de la Agenția de Achiziții Publice, GLAVIRUX SRL a încheiat peste 60 de contracte de achiziții cu statul, oferind aparataj și dispozitive medicale instituțiilor medico-sanitare din Republica Moldova în valoare totală de aproximativ 8 milioane de lei. Totodată, în septembrie 2014, “GLAVIRUX” SRL a oferit dispozitive medicale și Serviciului de Informații și Securitate, în sumă de aproximativ 40 de mii lei. 

Aceeaşi sursă mai anunță că Ruxanda Glavan și soțul ei, Aureliu Cincilei, vice-guvernatorul Băncii Naționale, locuiesc într-o vilă de lux cu suprafața de 349 m.p., construită timp de trei ani, într-un cartier select din sectorul Râșcani, estimată de experții imobiliari la 9 milioane de lei. Potrivit jurnaliştilor de la RISE-Moldova, împreună cu soțul, Ruxanda Glavan deţine două case de locuit, două apartamente, trei terenuri, trei automobile și vreo 15 conturi bancare. În decembrie 2014, Comisia Națională de Integritate a inițiat un control pe numele bancherului Aureliu Cincilei, acesta fiind suspectat că nu și-a declarat toate automobilele pe care le deține.

Natalia Gherman

A absolvit filologia, dar a făcut carieră în diplomaţie

Natalia Gherman (45 de ani) este fiica primului preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, şi de profesie este filolog şi diplomată. Ea a absolvit Facultatea de Filologie engleză şi germană la Universitatea de Stat din Moldova, apoi, în 1992 - Şcoala de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, după care a ales cariera de diplomată. A fost ambasadoare a Republicii Moldova în Austria (2002 - 2006), în Regatul Suediei, Regatul Norvegiei şi Finlanda (2006-2009) şi viceministră a Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2009-2013). De la 31 mai 2013 exercită funcţia de viceprim-ministră şi ministră a Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Pe 7 septembrie 2014 Natalia Gherman a aderat la Partidul Liberal Democrat (PLDM). La alegerile  parlamentare din 30 noiembrie a fost aleasă deputat pe lista PLDM.  Dar, ulterior, a renunţat la mandat, fiind inclusă în componența noului guvern, în aceeași funcție de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Soţul Nataliei Gherman, Artur Gherman, este şef al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. El este cunoscut mai mult ca un om de afaceri. În 1993 a condus firma «Seabeco», patronată de controversatul magnat Boris Birstein, care acum este stabilit în Canada. În aprilie 2014, presa a scris că soţii Gherman ar fi divorţat, dar informaţia nu a fost confirmată şi nici infirmată de niciunul dintre ei. Soții Gherman au un fiu care poartă numele bunicului său, Mircea, şi este student la Facultatea Drept și Diplomație la Riga Graduate School of Law.

Conform declaraţiilor cu privire la venituri, familia Gherman locuieşte din 1991 într-un apartament cu suprafaţa de 100 m.p., valoarea cadastrală a căruia este de peste 560 mii lei. Natalia Gherman deţine un automobil BMW, fabricat în 2008 şi procurat un an mai târziu cu 635 mii lei, iar Artur Gherman declară în 2013 un Land Rover cu valoarea de aproximativ 960 mii lei. Singurele surse de venituri ale soţilor Gherman, judecând după declaraţiile de avere, sunt salariile. În anii 2012-2013 Natalia Gherman a câştigat la locul de muncă peste 306 mii de lei. În declaraţia prezentată în octombrie 2014 la Comisia Electorală Centrală ministra arată că deţine 4 acţiuni a câte 20 de lei fiecare în SA”Fiting”.  Artur Gherman declară pentru anul 2013 că este proprietar a 500 de acţiuni la Apple INC Cupertino.

Pe 24 iulie 2014 Natalia Gherman a fost decorată cu Ordinul Republicii „pentru contribuţii decisive la desăvârşirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică şi integrarea economică cu Uniunea Europeană”.

Anatol Arapu

A preferat funcţia de ministru cu un salariu de zece ori mai mic decât cel pe care îl avea în sectorul privat

Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, are 52 de ani şi o experienţă bogată de activitate în instituţiile de stat şi private. A făcut studii în domeniul economiei la trei facultăţi: din Chişinău, Moscova şi Geneva. Trei ani a activat în calitate de lector la Facultatea de economie a Universității de Stat din Moldova, apoi a fost director-adjunct al Asociaţiei de stat pentru comerţul exterior „MOLDEX”, viceministru şi prim-viceministru în cadrul Ministerului Relațiilor Economice Externe al Republicii Moldova, director general al Departamentului de Relații Economice Externe. În perioada 1994 - 1997 a activat la Banca Mondială, la Washington, în calitate de consilier al directorului executiv, iar în 1997-1998 a fost numit ambasador al Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi la NATO.

La alegerile parlamentare din 1998, Anatol Arapu a figurat pe lista electorală a Partidului Democrat, condus atunci de Ion Sturza. Devenind prim-ministru, Ion Sturza l-a invitat pe Arapu în echipa sa, în calitate de  ministru al Finanțelor. Peste aproximativ un an Guvernul Sturza a fost demis cu voturile deputaţilor comunişti şi ai PPCD. Astfel, Anatol Arapu a activat din 2001 și până în anul 2013 în cadrul companiei Lukoil, în reprezentanţa din Bucureşti. Iniţial a fost director financiar, apoi – director general adjunct pe probleme economice și financiare, trezorier. A revenit în funcţia de ministru al Finanţelor în Guvernul Leancă (2013), după demisia lui Veaceslav Negruţă. Anatol Arapu cunoaşte engleza, rusa şi franceza. Este căsătorit şi are un copil.

Scandaluri şi conflicte de interese

În perioada când exercita primul mandat de ministru al Finanţelor Anatol Arapu a fost criticat pentru că printro hotărâre de Guvern, Garda Financiară a fost transferată din subordinea Departamentului Control Financiar si Revizie în subordinea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Atunci presa a scris că reorganizarea nu a contribuit nicidecum la imbunătăţirea colectării impozitelor, cum se declarase, ci ar fi avut drept scop scoaterea pe linie moartă a acestei structuri, pentru a nu atinge anumite interese financiare. Potrivit portalului www.anticorupţie.md, critici dure au fost adresate atunci Ministerului Finanţelor şi pentru faptul că, sub presiunea conducerii acestuia, Serviciul Vamal ar fi  favorizat un şir de agenţi economici cărora li se permitea amânarea plăţii impozitelor, inclusiv a TVA, chiar dacă aceştia aveau datorii la buget. De exemplu, numai la Vama Chişinău în 1998 ar fi fost încheiate peste 650 de contracte de amânare a plăţii TVA, bugetul fiind prejudiciat cu 1 miliard de lei.

În luna noiembrie 2013 Anatol Arapu a fost implicat într-un conflict de interese. El s-a dus la nunta șefului Serviciului Vamal Tudor Balițchi cu mașina de serviciu, fapt constatat de CNI. Actul respectiv, alături de altul similar în care era vizat secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a fost trimis în judecată. În cazul Bănăruc Curtea de Apel Chişinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), iar în cel al ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, Curtea a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au fost acuzaţi că au mers cu automobilele de serviciu la aceeaşi nuntă, au prezentat chitanţe că au achitat închirierea automobilelor de la Baza Auto a Cancelariei de Stat și au fost reprezentaţi în instanţă de unul şi acelaşi avocat. Deşi situaţiile sunt absolute similare, Curtea de Apel Chişinău a emis decizii diferite: într-un cas a menținut hotărârea instanţei de fond, iar în alt caz - a casat-o.

Venituri şi averi

Din declaraţia de venituri şi avere pentru anul 2013, pe care am găsit-o pe portalul realitatea.md, reiese că în opt luni, în calitate de director general adjunct al Lukoil România, Anatolie Arapu a câştigat 364,8 mii USD şi 1,1 mln lei româneşti, iar în următoarele 5 luni în care a activat în funcţia de ministru al Finanţelor la Chișinău a ridicat un salariu de 53 842 lei.

Conform aceleiaşi surse, Anatol Arapu are în proprietate 3 automobile, inclusiv un Mercedes ML 350 procurat în 2013 la preţul de 326.222 de lei românești; două terenuri intravilan, procurate în 2006 și estimate la circa 125.000 euro; o casă de locuit cu suprafaţa de 142 m. p., estimată la 275.000 de euro, două apartamente evaluate la peste jumătate de milion de lei fiecare şi un garaj de 18 m. p.

Ministrul mai indică câteva conturi bancare deschise în 2001, 2004 şi 2013, în care la momentul depunerii declaraţiei păstra 364,4 mii de lei românești, 847,6 mii de dolari şi 335 mii de euro. Totodată Anatol Arapu arată că în 2006 a luat un împrumut de 300.000 de dolari, pe care urmează să-l stingă pănă în 2016. Ministrul de la Finanțe mai deține hârtii de valoare și acțiuni, dar nu indică în ce societăți comerciale şi nici valoarea lor.

Tudor Iașcenco