Misterul mașinilor șefului Direcției Educație Buiucani
Șeful Direcției Educaţie Buiucani, municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, care deține această funcție din 1997, se plimbă cu un automobil Toyota Land Cruiser produs în anul 2008 și locuiește într-o casă impunătoare la Durlești, a cărei valoare este de aproape un milion de lei. Cel puțin așa reiese din declarația sa de avere depusă pentru anul 2013. Asta chiar dacă salariul său abia de a ajuns anul trecut la 7 mii de lei lunar, iar în anul 2012 a fost și mai mic. Declarațiile sale de avere depuse pentru ultimii doi ani sunt pline de mistere. Unul dintre ele este faptul că bugetarul a vândut o mașină Toyota Rav 4 cu 9 mii de lei!
4 maşini în declaraţiile de avere pentru doi ani
În total, în declarațiile de avere depuse de Ion Vrânceanu pentru ultimii doi ani apar 4 mașini. În 2012 el anunța că deține un VAZ și un Renault. Primul autoturism ar valora, potrivit documentului, 30 de mii de lei, iar al doilea - 92 de mii de lei. În anul următor VAZ-ul apare din nou în declarația de avere, doar că nu se știe ce s-a întâmplat cu autoturismul Renault. În schimb, funcționarul arată că deține deja o Toyota Land Cruiser, fabricată în 2008. Nu a indicat valoarea acesteia, însă pe piață prețul unei asemenea mașini începe de la 15 mii de euro.
A vândut o Toyota Rav 4 cu 9 mii de lei
Cea de-a patra mașină pe care o numărăm în declarațiile de avere din ultimii doi ani este o Toyota Rav 4, pe care funcționarul nu arată că o deține, ci că a vândut-o cu... 9 mii de lei! În realitate acest model de autoturism costă de la 7 până la 14 mii de euro. Nu este clar de unde a apărut această maşină, de vreme ce în declaraţia de avere pe anul precedent funcţionarul nu a indicat-o.
L-am căutat la telefon pe Ion Vrânceanu și l-am anunțat că avem neclarități legate de declarația sa de avere și anume în privința mașinilor. ”Care mașini? Eu nu am mașini.” și a încheiat discuția.
Expertul anticorupție Galina Bostan spune că această situație reprezintă temei de verificare atât pentru Comisia Națională de Integritate, cât și pentru fisc. ”Este posibil ca, în intervalul de timp de un an, mașina care nu mai apare în declarație să fi fost schimbată pe o alta, care apoi a fost vândută și de aici venitul din vânzarea mașinii. Aceasta este o posibilitate, care însă, trebuie verificată de organele de control. În afară de aceasta, și prețul autoturismului vândut, 9 mii de lei, ridică semne de întrebare, de vreme ce pe piață prețul unui vehicol de o asemenea marcă este mult mai mare”, spune Galina Bostan.
Alte averi
Funcționarul locuiește într-o casă la Durlești, pe care o are din anul 2000, dar despre care spune că nu este finalizată. Valoarea cadastrală a casei ar fi de 945 de mii de lei. În pofida averilor, singurele venituri pe care le-a avut familia Vrânceanu în ultimii doi ani sunt din salarii de bugetari. Ion Vrânceanu a primit în 2012, potrivit declarației, aproape 6 mii de lei lunar, iar soția sa, care lucrează medic - 4 mii de lei. În anul 2013 șeful Direcției Educație a avut un salariu mai mare - de 7 mii de lei.
În declarația depusă pentru anul 2013 apare la capitolul venituri și o dobândă de 21 de mii de lei, însă nu se știe din ce surse a fost obținută.
În luna decembrie 2013 Ion Vrânceanu a devenit motiv de scandal la o ședință a Primăriei Chișinău, când șefa Direcției Finanțe a anunțat că el a solicitat din bugetul municipal o sumă suspect de mare pentru deszăpezirea curților școlilor. Funcționara a sugerat că ar putea fi vorba de o intenție de fraudare, iar primarul Dorin Chirtoacă a cerut efectuarea unei anchete de serviciu în legătură cu această situație. Atunci Ion Vrânceanu a respins acuzațiile și a explicat că a indicat în solicitarea către Primarie prețurile pe care le-au propus doi agenți economici.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Un primar din raionul Ungheni, trimis la Procuratură
Serghei Gorea, primarul comunei Petrești din raionul Ungheni, riscă să fie cercetat de procurori pentru fals în declaraţia de avere pentru anul 2013. Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au constatat că alesul local nu a declarat cinci terenuri agricole, o clădire de producere, un automobil, venitul soției de aproximativ 3000 de lei, venitul fiicei de circa 1000 de lei și șase conturi bancare. Primarul menţionează că o parte din bunurile nedeclarate nu-i aparţin lui, ci familiei sale.
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Primele declarații de avere au apărut pe pagina web a A...
Autoritatea Națională de Integritate a început să publice primele declarații de venituri și interese personale pentru anul 2016 ale funcționarilor publici și demnitarilor de stat. Consilierul pentru relații cu presa al ANI, Eugen Vițu, a declarat pentru Moldova Curată că este vorba despre prima tranșă de documente care au fost transmise de ANI la 6 iulie 2017 firmei angajate special să le scaneze și să ascundă datele personale ale semnatarilor.
Directori de licee, sancționați de CNI
Cel puțin doi directori de licee din Chișinău au fost amendați pentru că nu au luat în serios obligația de a depune declarațiile de venituri și interese pentru anul 2012. Directoarea Liceului ”Vasile Vasilache”, Vera Bălănel, și Boris Volosatâi de la ”Gheorghe Asachi” au depus declarațiile abia după ce au fost citați la Comisia Națională de Integritate (CNI). Bălănel a plătit pentru întârziere o amendă de 1500 de lei, în timp ce Boris Volosatâi spune că nu ține minte dacă a plătit amenda sau nu, dar știe că a fost citat la CNI.
Valeriu Saharneanu a pierdut procesul împotriva CNI, da...
Fostul deputat liberal-reformator, Valeriu Saharneanu, care a pierdut definitiv procesul cu CNI, nu va fi totuși sancționat pentru nedeclararea mai multor venituri și proprietăți. Asta pentru că Procuratura Generală a refuzat să deschidă un dosar penal pe acest caz. Hotărârea prin care Curtea Supremă a dat câștig de cauză definitiv Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în acțiunea civilă intentată de Valeriu Saharneanu a intrat în vigoare la 19 august.
Aici așteptăm comentariul tău!