Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au preluat pasaje din hotărâri ale Curții Constituționale din România

Arhiva 10 aprilie 2015 1681
Deputații PSRM Vlad Bătrâncea, Ion Ceban și Alla Dolința la Curtea Constituțională, în ziua depunerii sesizării

Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa. 



Socialiștii susțin cã o asemenea prevedere încalcã dreptul la muncã al persoanei, consfințit în Constituție, dar și Codul Muncii. O parte însă din argumentele pe care le aduc sunt preluate din trei hotãrâri ale Curții Constituționale de la București. De exemplu, acest pasaj de la pagina 26: ”Neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încãlcarea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilã, ce intereseazã cauza de fațã, indiferent dacã este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat sã înlãture sau sã atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care sã aibã caracter retroactiv, ci trebuie sã caute mijloacele adecvate care sã nu vinã în contradicție cu acest principiu constituțional”, se regãsește și în Decizia din 9 martie 1994 a Curții Constituționale din România.

Și la paginile 27 și 28 ale sesizării Partidului Socialiștilor (PSRM) găsim bucăți preluate din alte două acte emise de Curtea Constituțională a României: Decizia CCR nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia CCR nr. 26 din 18 ianuarie 2012. 

Rodica Secrieru, secretar general al CC: ”Nu e prima dată” 

Pentru cei care muncesc la Curtea Constituțională de la Chișinău o asemenea preluare de texte nu este o noutate. Rodica Secrieru, secretar general al Curții Constituționale, ne-a spus că a mai constatat asemenea cazuri, inclusiv în sesizările depuse de PSRM. Potrivit ei, când sunt utilizate pasaje din hotãrâri, inclusiv ale Curții Constituționale a României, nu se poate vorbi de plagiere, în sens juridic, deoarece aceste acte nu cad sub incidența protecției dreptului de autor.  ”Legea nu interzice autorilor sesizãrii sã se «inspire» din jurisprudența altor curți constituționale, acest lucru nefiind de naturã sã influențeze în nici un fel soarta unei sesizãri. Pe de altã parte, mã bucur cã subiecții cu drept de sesizare mai citesc și jurisprudența constituționalã a altor state, iar PSRM nu are nici o aversiune fațã de Curtea Constituționalã a Romaniei”, ne-a spus Rodica Secrieru.

Mai mult, secretarul CC spune că nu este pentru prima dată când PSRM ”se inspiră” din alte surse. Drept exemple, ne-a adus o listă întreagă de sesizări: nr. 10a si 11a din 2015 pentru contestarea articolului 28 lit. b) din Legea cetateniei, sesizarile 54a si 57a/2014 pentru contestarea unor prevederi din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, 39a si 56a/2014 privind modul de achitare a serviciilor comunale, 29a si 33a/2014 privind interzicerea votarii in baza pasapoartelor de tip ex-sovietic, 9a, 11a si 28a/2014 privind Regulamentul Parlamentului etc. Totuși, mai frecvente ar fi cazurile în care subiecții cu drept de sesizare ”copiază” sesizări deja înregistrate la Curtea Constituțională, mai spune secretarul general al CC.  ”Acestea sunt mai frecvente și mai jenante. Am observat că, în anumite cazuri de rezonanță, probabil din lipsă de imaginație, unii subiecți cu drept de sesizare "fură" ideile altora, pentru a capta atenția publică. Această situație influențează soarta respectivei sesizări”, a explicat Rodica Secrieru.

Solicitat de Moldova Curată să comenteze bănuiala de ”plagiat”, Serviciul de presă al PSRM a promis că va veni cu o reacție, însă ulterior, timp de patru zile, nu am primit niciun răspuns. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării în maxim 6 luni de la data depunerii, adică de pe 4 martie 2014.  

Viorica Manole 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Un primar din Basarabeasca este bănuit că s-a aflat în...

Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, este verificat în prezent de Comisia Națională de Integritate (CNI), care îl suspectează că a admis un conflict de interese atunci când a dat un teren din proprietate publică în arendă soacrei sale. Primarul afirmă, la rândul său, că a respectat procedura și nu a comis nimic ilegal. 

10 iunie 2016
1749
Arhiva

Președintele raionului Dubăsari – după conflictul de in...

Președintele raionului Dubăsari, funcționar cu experiență de peste 20 de ani în domeniul administrației publice locale, a fost reținut aseară de procurori, fiind bănuit de abuz în serviciu, prin care ar fi adus daune în proporţii considerabile intereselor publice, şi de depăşirea atribuţiilor de serviciu, soldate cu urmări grave. Anterior demnitarul a încălcat regimul conflictului de interese, angajându-și fiica în instituția pe care o conduce.

27 septembrie 2017
2080
Arhiva

Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă

În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean  de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.

27 octombrie 2015
2435
Arhiva

Revenirea la reprezentarea în instanță de către alte pe...

Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.

20 mai 2014
2244
Arhiva

Doar doi candidați vor susține proba scrisă a concursul...

Victor Strătilă și Teodor Cîrnaț, candidați la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), vor susține proba scrisă a concursului. A treia persoană, Lilian Chișcă, s-a retras din concursul pentru această funcție și a optat doar pentru poziția de vicepreședinte.

21 septembrie 2017
1534
Arhiva

Șefa Misiunii USAID în Moldova: ”Dacă trece proiectul d...

Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.

14 iulie 2017
1749