Profil candidat: Ilian Cașu
Integritate în activitatea politică
Ilian Cașu (46 ani) a debutat în politică în anul 2015, când a candidat din partea formațiunii Partidul Nostru la funcţia de primar general al mun. Chişinău. Atunci a acumulat 4.87% din voturile chișinăuienilor. După alegerile locale și până în prezent deține funcția de consilier municipal. În partid, arte poziția de vicepreședinte. La alegerile parlamentare din 2019 candidează pe lista națională a Partidului Nostru.
Ilian Cașu este profesor de limba engleză. A absolvit Universitatea Pedagogică de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, apoi și-a susținut teza de master în științe politice la Universitatea din Mississippi, or. Oxford, SUA. În 1997 a activat ca director adjunct la Washington Workshops Foundation, Washington, D.C., SUA. Din 1998 până în 2003 a predat politologie la Universitatea Syracuse, or. New York, SUA. În perioada 2004-2007 a fost analist politic la Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC. Din 2007 și până în 2014 a activat în calitate de consultant politic la Ambasada Republicii Turcia la Chişinău. Ilian Cașu s-a născut în s. Sadaclia, r-nul Basarabeasca.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația depusă la CEC în actuala campanie electorală, Ilian Cașu arată că în ultimii doi ani, adică în 2017 și 2018, nu a avut salariu, ci doar indemnizație de la Consiliul Municipal Chișinău, în valoare de 35.000 lei, iar soția sa, angajată la Ambasada R.Moldova la Viena, a ridicat un salariu de peste 188.000 lei și indemnizații de peste 422.000 lei. Familia lui Ilian Cașu deține un apartament în Chișinău cu suprafața de 103,2 metri pătrați, dobândit în 2007, estimat de către angajații de la Cadastru la peste 692.000 lei. În declarația depusă la CEC, apartamentul fugurează ca dobândit în 2017, fapt negat de Cașu. “Este o greșeală, eu am același apartament din 2007, altă locuință nu am”, a precizat candidatul pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat. Acest apartament se regăsește și în declarația depusă la CEC pentru anii 2013 și 2014. Atunci Ilian Cașu indica și un autoturism BMW. Acum, deține o altă mașină – KIA Sportage, fabricat în anul 2013 și cumpărat tot atunci cu 21 000 de euro. Candidatul a explicat că a vândut BMW-ul și și-a cumpărat KIA după ce depusese declarația de avere la CEC, de aceea ultima mașină nu apare în declarația depusă atunci.
Ilian Cașu mai deține și 0,03% dintr-o parcare, costul căreia este de aproximativ 4 milioane jumătate lei, fiind înregistrată ca garaj. Cașu ne-a explicat că el deține doar un loc de parcare, iar costul de milioane este valoarea totală a parcării.
Integritatea în gestionarea funcției publice și de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
Aici așteptăm comentariul tău!