Profil candidat: Ilian Cașu
Integritate în activitatea politică
Ilian Cașu (46 ani) a debutat în politică în anul 2015, când a candidat din partea formațiunii Partidul Nostru la funcţia de primar general al mun. Chişinău. Atunci a acumulat 4.87% din voturile chișinăuienilor. După alegerile locale și până în prezent deține funcția de consilier municipal. În partid, arte poziția de vicepreședinte. La alegerile parlamentare din 2019 candidează pe lista națională a Partidului Nostru.
Ilian Cașu este profesor de limba engleză. A absolvit Universitatea Pedagogică de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, apoi și-a susținut teza de master în științe politice la Universitatea din Mississippi, or. Oxford, SUA. În 1997 a activat ca director adjunct la Washington Workshops Foundation, Washington, D.C., SUA. Din 1998 până în 2003 a predat politologie la Universitatea Syracuse, or. New York, SUA. În perioada 2004-2007 a fost analist politic la Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC. Din 2007 și până în 2014 a activat în calitate de consultant politic la Ambasada Republicii Turcia la Chişinău. Ilian Cașu s-a născut în s. Sadaclia, r-nul Basarabeasca.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația depusă la CEC în actuala campanie electorală, Ilian Cașu arată că în ultimii doi ani, adică în 2017 și 2018, nu a avut salariu, ci doar indemnizație de la Consiliul Municipal Chișinău, în valoare de 35.000 lei, iar soția sa, angajată la Ambasada R.Moldova la Viena, a ridicat un salariu de peste 188.000 lei și indemnizații de peste 422.000 lei. Familia lui Ilian Cașu deține un apartament în Chișinău cu suprafața de 103,2 metri pătrați, dobândit în 2007, estimat de către angajații de la Cadastru la peste 692.000 lei. În declarația depusă la CEC, apartamentul fugurează ca dobândit în 2017, fapt negat de Cașu. “Este o greșeală, eu am același apartament din 2007, altă locuință nu am”, a precizat candidatul pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat. Acest apartament se regăsește și în declarația depusă la CEC pentru anii 2013 și 2014. Atunci Ilian Cașu indica și un autoturism BMW. Acum, deține o altă mașină – KIA Sportage, fabricat în anul 2013 și cumpărat tot atunci cu 21 000 de euro. Candidatul a explicat că a vândut BMW-ul și și-a cumpărat KIA după ce depusese declarația de avere la CEC, de aceea ultima mașină nu apare în declarația depusă atunci.
Ilian Cașu mai deține și 0,03% dintr-o parcare, costul căreia este de aproximativ 4 milioane jumătate lei, fiind înregistrată ca garaj. Cașu ne-a explicat că el deține doar un loc de parcare, iar costul de milioane este valoarea totală a parcării.
Integritatea în gestionarea funcției publice și de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
БЫВШИЙ ОФИЦЕР КГБ И ДВА АГРОНОМА БУДУТ СОСТЯЗАТЬСЯ ЗА Г...
От округа № 17 коммуны Чок-Майдан муниципия Комрат за место депутата в Народном собрании Гагаузии (НСГ) борются трое претендентов, выступающих как независимые кандидаты, хотя ранее все были связаны с теми или иными политическими формированиями. При этом двое из них носят ту же фамилию, но не состоят в родстве.
Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. AN...
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Studiu: partidele, Parlamentul şi sistemul de justiție...
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.