Profil candidat: Tudor Golub

Arhiva 20 ianuarie 2019 103

Integritatea în activitatea politică



Tudor Golub este președintele raionului Orhei din iulie 2015. De profesie este istoric. Și-a luat licența și masteratul la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității din Oradea. Timp de opt ani a activat la Muzeul de Istorie și Etnografie din Orhei. Din 2005 până în 2009 a activat în cadrul mai multor programe dezvoltate de organizații internaționale, între care CPP, USAID, IREX, HUB Orhei, după care, timp de doi ani a fost coordonator de programe în cadrul Agenției de Dezvoltare Rurală.

La 8 aprilie 2011 a fost numit reprezentant al Guvernului în teritoriu, şef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, instituție care monitorizează legalitatea deciziilor și dispozițiilor emise de către administrațiile publice locale.

Pe parcursul anilor și-a schimbat culoarea politică. În 2003, a intrat în cursa pentru fotoliul de consilier, fiind susținut de Partidul Social Liberal (PSL). În urma alegerilor locale generale, a acces în Consiliul Orășenesc Orhei pe listele Blocului electoral „Partidul Social Democrat - Partidul Social-Liberal”. Patru ani mai târziu a ajuns în Consiliul Raional Orhei, fiind promovat tot de PSL. Pe listele aceluiași PSL, care s-a unit cu Alianța Moldova Noastră și Partidul Democrat și a format Blocul electoral „Moldova Democrată”, în 2005 a candidat la alegerile parlamentare, fiind al 89-lea pe listă. Peste alți doi ani, după fuziunea PSL cu PD, trece de partea democraților, iar la alegerile din aprilie 2009 candidează pentru un loc în Parlament al 54-lea în lista PDM. La anticipatele din luna iulie a aceluiași an candidează din nou, coborând cinci poziții în lista democraților pentru fotolii în Legislativ. La alegerile din 2010 coboară tocmai zece poziții în lista PD și nu accede în Parlament, în schimb, la scrutinul local din 2011, candidează din nou din partea democraților și ajunge iarăși în Consiliul Raional.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Tudor Golub a reușit să-și cumpere o casă doar ajutat de mama care muncește în Italia. În prima declarație cu privire la venituri și proprietate disponibilă, cea pentru 2012, oficialul raporta venituri de 123.000 de lei din salariul său și al soției, precum și din indemnizația de consilier raional, o casă cu suprafața de 91,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 42.000 de lei, primită drept moștenire în 2012. Golub mai declara două automobile – un Volkswagen Golf fabricat în 1987 și cumpărat în 2000 cu circa 15.000 de lei, și un Ford Fusion din 2002, achiziționat șapte ani mai târziu contra sumei de 75.000 de lei; trei conturi în bancă, în care păstra 123.000 de lei, precum și 40 de acțiuni la SA Orhei-Vit. În declarația din 2013, Tudor Golub indica alte 79 de acțiuni la SA Floare-Carpet, venituri din salariu ceva mai mari, în valoare de circa 160.000 de lei, dar cu 101.000 mai puțini în conturile din bancă. Restul informațiilor au rămas neschimbate. Venituri de 160.000 de lei din salariul său și al soției, a obținut Golub în 2014. În declarația din 2014 el a mai trecut pe hârtie un teren intravilan de patru ari, evaluat la circa 8.000 de lei, pe care era amplasată casa de locuit, lot de pământ pe care nu l-a menționat în declarațiile de avere completate anterior. Un an mai târziu, în declarația pentru 2015, Tudor Golub declara venituri de 177.000 de lei din salariul său și al soției, precum și din indemnizația de consilier. Alte 5.000 de euro le-a primit în calitate de remitențe de la rudele stabilite în Italia. Și în 2016 președintele raionului Orhei a primit remitențe din Italia în mărime de 7.000 de euro pentru procurarea și reparația casei de locuit, asta pentru că până în acel moment trăia de fapt cu părinții săi, în casa părintească. Cu acești bani el a cumpărat o casă avariată de 97 de metri pătrați și terenul de patru ari de sub ea. Tranzacția a constituit 112.000 de lei. Conform actului prezentat la Autoritatea Națională de Integritate, în 2016, Tudor Golub a încasat 141.000 de lei din salariu și vânzarea automobilelor.

În 2017, președintele raionului Orhei a completat două declarații de avere și interese personale, ambele fiind disponibile pe site-ul Autorității Naționale de Integritate. În prima el a uitat să menționeze veniturile în mărime de circa 6.000 de lei obținute de la Asociația Amici dei Bambini, asta chiar dacă legea interzice cumularea funcției de președinte de raion cu orice altă funcție retribuită. În a doua declarație de avere pentru 2017 prezentată de Golub, el raportează venituri de 164.000 de lei, din salariul de președinte al raionului și cel de la Asociația Amici dei Bambini, retragerea obligatorie a acțiunilor de la SA Orhei-Vit și vânzarea casei de locuit și a terenului, obținute ca moștenire în 2012. Încă 6.000 de euro au intrat în bugetul familiei Golub sub formă de remitențe de la mama funcționarului, stabilită în Italia. Tot anul trecut, oficialul a contractat un credit în valoare de 100.000 de lei, pentru o perioadă de trei ani, cu o rată a dobânzii de 12,5%.

În ultimii ani Tudor Golub a făcut donații constante către Partidul Democrat. La alegerile parlamentare din 2014 a scos din buzunar 30.000 de lei pentru a-și susține formațiunea politică. În cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2015 a contribuit cu 50.000 de lei la formarea bugetului PDM. Suma respectivă coincide cu cea oferită ca donație partidului în 2015, reflectată în raportul financiar al PDM, prezentat la Comisia Electorală Centrală. În 2016, Tudor Golub a făcut o altă donație, în mărime de 30.000 de lei, pentru candidatul democraților la prezidențiale, Marian Lupu. Și în 2017 președintele raionului Orhei și-a susținut partidul, de această dată cu 10.000 de lei.

În 2012, jurnaliștii de la Asociația Presei Independente au scris că, deşi Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică permite unui ales local să deţină o funcţie de conducere în cadrul Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat, unii preşedinţii de raioane invocă o incompatibilitate între aceste două funcţii. Atunci Tudor Golub le declara ziariștilor că va soluționa conflictul, fie va renunța la mandatul de consilier, fie la cel de șef al Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat, lucru care nu s-a mai întâmplat. „Şi situaţia consilierului raional din Orhei, Tudor Golub, care este în acelaşi timp şef al Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, a stârnit nemulţumiri. Preşedintele raionului Orhei, Ion Ştefârţa, spune că, deşi prevederile legale permit ca un ales local să fie în fruntea Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat, totuşi, astfel această situaţie nu asigură exercitarea profesionistă şi imparţială a atribuţiilor. Tudor Golub este de acord cu preşedintele raionului şi spune că se va gândi la o soluţie. „Cred că voi proceda ca şi colegii mei din alte raioane care se aflau în aceeaşi situaţie: ori voi depune mandatul de consilier raional, ori mă voi dezice de funcţia pe care o deţin acum”, afirmă reprezentantul Cancelariei de Stat”, se arată în articolul API. Ulterior, în decembrie 2012, el și-a depus mandatul de consilier raional în favoarea funcției la Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Pe parcursul mandatului de președinte al raionului Orhei, Tudor Golub ar fi admis clientelismul politic. Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din noiembrie 2016, reporterii scriau că două treimi din banii repartizați în 2016 pentru reparația drumurilor din raionul Orhei au ajuns în primăriile conduse de edili democrați, iar unele dintre firmele care au făcut lucrările au tangențe cu exponenți ai Partidului Democrat. Unii experți susțin că la mijloc este o schemă clasică de spălare de bani, fiind vorba despre un amestec de clientelism politic, fraudarea achizițiilor și, probabil, finanțarea campaniei electorale. „Potrivit informației de pe site-ul oficial al Consiliului raional Orhei, administrația raionului a repartizat în anul curent aproape șase milioane de lei pentru reparația drumurilor locale. Banii au ajuns în 22 de localități. Mai bine de patru milioane de lei, adică peste două treimi din suma totală, le-au revenit primarilor înaintați de Partidul Democrat, din care face parte și Tudor Golub, președintele Consiliului raional Orhei. Astfel, 14 primării în fruntea cărora se află primari democrați au primit sume între 131.000 și 616.000 de lei. La polul opus se află primăriile conduse de liberal democrați. Drumurile în localitățile respective au fost reparate cu sume între 63.000 și 203.000 de lei. Între timp, unii dintre aceștia au trecut de partea democraților”, scriau jurnaliștii.

Un alt articol, de asemenea semnat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, scoate la iveală că după intrarea în vigoare a Legii privind deetatizarea presei, Consiliul Raonal Orhei a renunțat la publicația pe care a fondat-o anterior, însă a continuat să sprijine alt ziar, creat în locul celui închis, pentru a-și promova imaginea în fața cetățenilor. Banii au ajuns în conturile ziarului, în unele cazuri fără a fi organizate licitații deschise, la care să poată participa toate instituțiile de presă din regiune. „În raionul Orhei există mai multe instituții de presă, dar preferata Consiliului raional rămâne publicația „Opinia Liberă”. Anume pentru acest ziar a fost organizată în anul curent o licitație dintr-o singură sursă „pentru servicii de plasare  a materialelor informative”, costul cărora se ridica la 120.000 de lei, potrivit unei informații de pe pagina oficială a consiliului raional. Autoritățile au preferat să finanțeze anume această publicație, deși suma contractului depășește limita maxim admisibilă pentru licitațiile dintr-o singură sursă, iar în Orhei există și alte instituții care ar fi putut participa la concurs. Publicația „Opinia Liberă” este condusă de Vasile Roman, consilier raional pe listele Partidului Liberal. Același Vasile Roman a fost anterior redactor-șef al publicației Consiliului Raional Orhei, „Plaiul Orheian”, care a fost lichidată în 2013. Într-un articol publicat pe portalul Radio Orhei, foștii colegi de redacție îl învinuiau pe Roman că ar fi gestionat concomitent două publicații timp de cel puțin jumătate de an și că i-ar fi fost convenabil  ca „Plaiul Orheian” să dispară astfel ca „ unica sursă de informare din raion să fie ziarul său propriu «Opinia Liberă»”. Într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice, pe data de 25 ianuarie 2016, Consiliul Raional Orhei nu a indicat achiziția care favorizează direct „Opinia Liberă”, deși aceasta a avut loc cu câteva zile înainte ca răspunsul să ne fie expediat  – pe data de 21 ianuarie. În scrisoarea semnată de președintele raionului, Tudor Golub, se arată că administrația a încheiat în 2016 două contracte de mică valoare pentru publicarea materialelor informative: în „Opinia Liberă” - 10.000 lei și la postul de televiziune Elita - 35.200 lei. „Opinia Liberă” a fost favorita autorităților din Orhei și în anii precedenți, 2014 și 2015, când Consiliul raional a achiziționat servicii de publicare a informației în sumă de 183.000 de lei”, se mai arată în articol.

O decizie a Consiliului Raional Orhei, sprijinită și de președintele Tudor Golub, a fost contestată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat Orhei. Cei din urmă au acționat Consiliul în judecată pe motiv că decizia de a scoate la vânzare Complexul Sportiv Raional (CSR) ar fi fost adoptată cu încălcarea legii privind transparența în procesul decisional. Judecătoria Orhei a anulat decizia autorităților raionale, iar Curtea de Apel a menținut hotărârea respectivă.

Potrivit reporterilor Radio Orhei, „în ședința CR Orhei din martie 2016,  majoritatea consilierilor raionali a votat pentru scoaterea CSR Orhei la vânzare. Asta, după ce conducerea echipei FC Milsami și-a exprimat interesul de  a lua în arendă Complexul Sportiv pentru  o perioadă de 25-30 de ani. În cadrul sedinței, președintele raionului Tudor Golub a spus că împotriva înstrăinării pot fi doar acei care de vreo 10 ani nu au fost la stadion şi nu ştiu în ce stare se află acesta. Pentru a-l dezvolta şi a-l întreţine e nevoie de investiţii, iar conducerea FC Milsami a promis  să le facă şi deja de doi ani încearcă să obţină CSR fie prin arendă, fie prin cumpărare. CSR Orhei a fost evaluat la peste 47 de milioane de lei şi, conform intenţiilor anunţate de președintele raionului,  banii obţinuţi în urma privatizării ar fi putut fi investiţi într-un  alt stadion polivalent. După decizia CR Orhei, reprezentanții Milsami au declarat că prețul anunțat este prea mare, iar  CSR Orhei nu a fost expus la licitație.”

„Cazier judiciar” 

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Primarul din Bleșteni a declarat un eventual conflict d...

În comuna Bleșteni din raionul Edineț primarul și-a angajat sora în calitate de directoare a Centrului comunitar pentru persoane în etate. Alesul local spune că în sat nimeni nu ar lucra cu un salariu atât de mic, de doar circa o mie de lei, de aceea și-a numit sora în această funcție. După aproape un an de la angajare, primarul s-a „spovedit” la Comisia Națională de Integritate (CNI).

30 decembrie 2015
138
Arhiva

Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici

Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.

17 ianuarie 2015
89
Arhiva

Profil candidat:Ghenadi Mitriuc

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
119
Arhiva

Diferenţa vădită între voinţa declarată şi cea real ang...

Cele mai importante instrumente de prevenire a corupţiei în serviciul public sunt declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţilor, precum şi vegherea asupra intereselor personale ale agenţilor publici.

02 iulie 2013
116
Arhiva

Salariul de bugetar la CSM: 34 de mii de lei lunar pent...

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a avut anul trecut un venit lunar de circa 38 de mii de lei. În jur de patru mii de lei pe lună a obținut din activitatea didactică și din dreptul de autor, însă cea mai mare sumă a ridicat-o în calitate de președinte al CSM: circa 414 de mii de lei anual sau peste 34 de mii de lei lunar.

23 martie 2018
105
Arhiva

Anatolie Donciu: N-o să încetez să insist pe reorganiza...

Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.

30 ianuarie 2016
95