Profil candidat: Valeriu Ghilețchi
Integritatea în activitatea politică
Valeriu Ghilețchi este în prezent (februarie 2019) vicepreședinte (în exercițiu) al Parlamentului. Candidează independent pe circumscripția uninominală nr. 51 SUA și Canada. A intrat în politică în componența Partidului Forțelor Democratice (PFD), condus de Valeriu Matei, pe listele căruia a devenit pentru prima dată deputat în 1998. După expirarea mandatului, în anul 2001, și-a continuat activitatea în cadrul structurilor locale și europene ale Bisericii Baptiste. Potrivit CV-ului său de pe pagina web a Parlamentului, între anii 2001-2009 a fost Episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.
A revenit în politică în anul 2009, în componența Partidului Liberal Democrat. La alegerile parlamentare din anii 2009, 2010 și 2014 a candidat pe lista acestui partid și a devenit deputat de fiecare dată. În anul 2016 a candidat indepedent la funcția de peședinte, însă nu a ajuns în turul doi.
La 20 ianuarie 2016 Valeriu Ghilețchi și alți 6 colegi liberal-democrați au decis să voteze Guvernul Pavel Filip, în pofida deciziei fracțiunii de a mai participa la guvernare. Imediat ei au fost excluși din fracțiunea PLDM. Ghilețchi a explicat atunci că a fost o decizie dificilă pentru el, dar ar fi fost singura opțiune pentru oprirea crizei politice de la acel moment. Guvernul Filip a fost votat atunci de deputații PDM, PL, foștii comuniști care părăsiseră formațiunea și foștii PLDM-iști.
După ce a părăsit fracţiunea a activat ca deputat neafiliat, iar în aprilie 2017, împreună cu alţi deputaţi neafiliaţi, a constituit Grupul parlamentar Popular European. În decembrie 2017 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului, după ce din această funcție a plecat Iurie Leancă.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Valeriu Ghilețchi indică salariul său și al soției din ultimii doi ani, dar și dividende de peste 80 de mii de lei în doi ani din activitatea SRL ”IC Management Institut”.
Deputatul deține două case de locuit în Chiținău, ambele având și un garaj, iar una dintre ele – și bucătărie de vară. Locuințele au fost dobândite în anii 2005 și 2003. Una costă peste un milion d elei, iar alta – aproape 500 de mii de lei. Deputatul are și un spațiu comercial care valorează 3 616 448 de lei, dobândit în 2012.
În anul 2016 Valeriu Ghilețchi și-a cumpărat un Subaru Forester, fabricat în 2008, care l-a costat, potrivit declarației, 108 000 lei.
În campania electorală din 2016 pentru președinția Republicii Moldova, când Valeriu Ghilețchi candida, Moldova Curată a scris că el deține o mașină Nissan Terrano, care ar costa 5 mii de lei. „Am cumpărat-o de la organizația „Partenerii” la preț restant. Anterior, la această organizație am deținut funcția de director, înainte de a intra în Parlament, absolut fără nici o retribuție financiară, apoi am plecat, ei au decis să vândă mașina și eu am cumpărat-o. Atunci avea 11 ani. Valoarea de piață a ei, sunt de acord, e mai mare și poate dacă indicam prețul de piață, unii nici nu observau. Dar am preferat să indic prețul care s-a convenit la contabilitate, pentru care am documente. Cred ca dacă v-ați uita ce mașini au demnitarii, a mea, probabil, intră în primele cinci cele mai vechi. Între altele, vreau s-o vând și nu pot găsi cumpărător, nici cu 4 mii de euro. Dar de cumpărat, am cumpărat-o la preț restant”, a explicat Valeriu Ghilețchi pentru Moldova Curată.
Din declarația depusă la CEC, reiese că acea mașină a fost vândută în anul 2017 cu prețul cu care a fost cumpărată – 5 mii de lei.
Candidatul deține cote-părți în trei întreprinderi – SRL Invest Credit, SRL IC Management Institut, SA FPC Nucet. De la prima intreprindere, care, de fapt, este o societate de microfinanțare, deputatul are luat un credit de 284 955 de lei, la o dobândă de 0,5 %, pe care trebuie să îl ramburseze până în 2022.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Valeriu Ghilețchi a donat, periodic, bani în fondul PLDM, atunci când era membru al acestei formațiuni (în anii 2009, 2010 și 2015), apoi în propriul fond electoral, alegerile prezidențiale din 2016, iar în anul 2017 a făcut o donație pentru Partidul Popular European. Sumele variază, potrivit portalului Avere.md, între 4 mii și 42 de mii de lei și nu depășeau veniturile sale anuale.
În Parlament, Valeriu Ghilețchi face parte din delegația parlamentară la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și din alte grupuri parlamentare de prietenie interstatale.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Contractele de achiziţionare a pâinii semnate de primar...
Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat în baza unui articol publicat în luna februarie pe www.moldovacurata.md şi a constatat că primarul oraşului Ialoveni, Gheorghe Caracuian, a încălcat regimul conflictului de interese. Moldova Curată a descoperit că Primăria a cumpărat pâine pentru grădiniţele din localitate de la firma condusă de ginerele primarului. Astfel, Gheorghe Caracuian urmează să fie sancţionat contravenţional, iar contractul de achiziţie a pâinii ar putea fi anulat.
Încă o tergiversare! Nu a fost aleasă conducerea Autori...
Nici în ședința de astăzi, 31 iulie 2017, nu a fost ales președintele și vicepreședintele ANI. Din cei patru candidați înscriși în concurs, membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI au stabilit că doar dosarul lui Victor Strătilă a fost complet. Concursul a fost prejungit cu zece zile.
Un magistrat fără imunitate, propus pentru conferirea u...
Gheorghe Muntean, magistratul de la Judecătoria Comercială de Circumscripţie, căruia i s-a retras imunitatea în anul 2013, a fost propus de către instanţa unde activează pentru a i se oferi titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”. Unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au solicitat amânarea examinării acestei propuneri, până când se va stabili dacă în prezent magistratul este sau nu urmărit penal.
Integritatea persoanelor de pe listele electorale, o aș...
Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.
Ziarul Cuvântul: Legea, justiţia şi primarul
În articolul “Revocarea primarilor între lege şi realitate", publicat în ziarul regional "Cuvântul", era descrisă şi istoria privind revocarea primarului de Ignăţei Ion Balan. Amintim că procedura a fost iniţiată de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care a depus la Judecătoria Rezina cererea de revocare a mandatului primarului de Ignăţei Ion Balan. Instanţa a satisfăcut cererea reclamanţilor printr-o decizie adoptată la 30 decembrie 2013. Pârâtul a atacat hotărârea instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău, care peste nouă luni (!?), la 11 septembrie 2014, a calificat recursul lui Ion Balan drept neîntemeiat, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă lăsând în vigoare verdictul primei instanţe.
