Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor va fi supus dezbaterilor publice
Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat.
Regulamentul privind accesul în sediile instanţelor judecătoreşti prevede că jurnaliștii sau oamenii simpli vor putea asista la ședințele de judecată doar dacă vor avea permisiunea președintelui ședinței. În document se mai spune că, ţinându-se cont de spaţiul disponibil, reprezentanţii mass-media urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată.
Teo Cârnaț, membru CSM, a declarat pentru Moldova Curată că aceste restricții au fost introduse pentru a nu fi perturbată ordinea publică în cadrul ședințelor de judecată.
Organizațiile de media au reacționat la aceste restricții printr-o declarație, în care susțin că documentul încalcă normele europene în domeniu. ”Calificăm adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești (publicat în ”Monitorul Oficial al Republicii Moldova” la 21 octombrie 2016), fără consultări publice largi cu participarea organizațiilor și a instituțiilor de presă, drept un abuz din partea CSM, prin care jurnaliștilor și redacțiilor mass-media li se vor impune restricții suplimentare de acces la ședințele de judecată. Unele prevederi ale acestui Regulament, cum ar fi obligarea jurnaliștilor să depună o cerere scrisă de acces în sala de judecată, cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată, sau cea a prezentării, în afara legitimației, a buletinului de identitate, însoţit de o copie, sunt în egală măsură absurde și ridicole pentru un sistem judecătoresc care se declară în plină reformă conform standardelor europene. Prin aceste copii, vor fi colectate numele jurnaliștilor incomozi cărora, ulterior, le va fi interzis accesul în sediile instanțelor judecătorești, invocând drept motiv lipsa spațiului în săli”.
Organizațiile și redacțiile semnatare cer CSM să-și anuleze decizia și să inițieze discuții pe marginea Regulamentului cu participarea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă relevante pentru sectorul judiciar.
La scurt timp de la emiterea Declarației, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.
Regulament adoptat, apoi supus dezbaterilor publice?
”Ţinând cont de reacţiile mass-media cu privire la Regulamentul despre accesul în sediile instanţelor judecătoreşti, şi în special de observaţiile aduse prevederilor ce reglementează accesul jurnaliştilor în şedinţele de judecată, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, domnul Mihai Poalelungi, în calitatea sa de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, intenţionează să propună modificarea şi completarea actului cu caracter normativ menţionat. Pentru a oferi mass-media şi publicului larg condiţii mai clare şi mai simple de acces la şedinţele de judecată, Vă solicităm să expediaţi propuneri cu privire la modificarea Regulamentului pe www.info@csj.md”, se arată în comunicat.
În opinia lui Vasile Spinei, directorul executiv al Centrului de Promovare a Libertății de Exprimare și a Accesului la Informație "Acces-Info", prin adoptarea acestui Regulament s-au încălcat drepturi fundamentale: accesul la justiție și accesul la informație. ”Un act în care este vizat interesul public trebuie să fie mai întâi consultat cu publicul și apoi adoptat. La noi se face totul invers. Prin acest regulament se încalcă dreptul publicului de a fi informat. Dacă jurnalistul nu va fi acolo, nu va ști nici cetățeanul ce se întâmplă la acel proces de judecată”, spune expertul.
Vasile Spinei adaugă că restricțiile impuse de CSM ar putea fi preluate și de alte instituții de drept, iar jurnaliștii nu trebuie să fie indiferenți față de aceste abuzuri.
ONG-urile media au menționat că în ultima perioadă, jurnaliștilor li se pun tot mai multe piedici. ”În ultimul an, accesul jurnaliștilor și al echipelor de filmare a fost deseori restricționat în instanțe, la procese publice, în special la dosare de rezonanță, cum ar fi cele cu Filat sau Șor. În ultimul timp, bodyguarzii lui Șor sunt cei care permit sau nu presei să intre în instanță, la ședințele cu Șor. Există multe dificultăți privind accesul reporterilor la informația de natură judiciară, iar CSM în loc să discute cu media despre soluționarea problemelor existente, a emis un regulament care va complica și mai mult accesul”, se mai spune în Declarație.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CNI a clasat încă un caz în care un primar a încălcat r...
Primarul satului Mașcăuți, raionul Criuleni, Valeriu Carțîn, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în anul 2012, când a semnat două acte în privința soției sale, care deține funcția de director al Liceului „Ion Sârbu” din localitate. Este constatarea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care a examinat cazul lui Valeriu Carțîn în ședința din 16 iunie 2016. Cu toate acestea, CNI nu a transmis dosarul la CNA pentru a aplica o sancțiune în conformitate cu Codul Contravențional, ci a clasat cazul.
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Primarul chinuit de datorii, inclusiv față de stat
Cinci locuitori ai satului Holercani din raionul Dubăsari stau în aceste zile cu teama că le vor fi sechestrate casele și averea, pentru că întreprinderea primarului din sat, Tudor Tanasev, a acumulat datorii, iar ei figurează pe lista fondatorilor acesteia. Cooperativa Agricolă de Producere ”Holercani Triumf” are față de 4 creditori datorii în sumă totală de 3 milioane de lei și în prezent se află în procedură de insolvalbilitate. Primarul spune că a fondat această întreprindere împreună cu finul său pentru că a vrut să facă afaceri în domeniul agricol, însă seceta din anul 2007 le-a stricat planurile.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
