Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor va fi supus dezbaterilor publice

Arhiva 25 octombrie 2016 1575
Imagine simbol

Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat. 



Regulamentul privind accesul în sediile instanţelor judecătoreşti prevede că jurnaliștii sau oamenii simpli vor putea asista la ședințele de judecată doar dacă vor avea permisiunea președintelui ședinței. În document se mai spune că, ţinându-se cont de spaţiul disponibil, reprezentanţii mass-media urmează să ceară permisiunea printr-o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată.

Teo Cârnaț, membru CSM, a declarat pentru Moldova Curată că aceste restricții au fost introduse pentru a nu fi perturbată ordinea publică în cadrul ședințelor de judecată.

Organizațiile de media au reacționat la aceste restricții printr-o declarație, în care susțin că documentul încalcă normele europene în domeniu. ”Calificăm adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a Regulamentului privind accesul în sediile instanțelor judecătorești (publicat în ”Monitorul Oficial al Republicii Moldova” la 21 octombrie 2016), fără consultări publice largi cu participarea organizațiilor și a instituțiilor de presă, drept un abuz din partea CSM, prin care jurnaliștilor și redacțiilor mass-media li se vor impune restricții suplimentare de acces la ședințele de judecată. Unele prevederi ale acestui Regulament, cum ar fi obligarea jurnaliștilor să depună o cerere scrisă de acces în sala de judecată, cu cel puţin 24 de ore înainte de deschiderea şedinţei de judecată, sau cea a prezentării, în afara legitimației, a buletinului de identitate, însoţit de o copie, sunt în egală măsură absurde și ridicole pentru un sistem judecătoresc care se declară în plină reformă conform standardelor europene. Prin aceste copii, vor fi colectate numele jurnaliștilor incomozi cărora, ulterior, le va fi interzis accesul în sediile instanțelor judecătorești, invocând drept motiv lipsa spațiului în săli”.

Organizațiile și redacțiile semnatare cer CSM să-și anuleze decizia și să inițieze discuții pe marginea Regulamentului cu participarea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă relevante pentru sectorul judiciar.

La scurt timp de la emiterea Declarației, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.

Regulament adoptat, apoi supus dezbaterilor publice?

”Ţinând cont de reacţiile mass-media cu privire la Regulamentul despre accesul în sediile instanţelor judecătoreşti, şi în special de observaţiile aduse prevederilor ce reglementează accesul jurnaliştilor în şedinţele de judecată, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, domnul Mihai Poalelungi, în calitatea sa de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, intenţionează să propună modificarea şi completarea actului cu caracter normativ menţionat. Pentru a oferi mass-media şi publicului larg condiţii mai clare şi mai simple de acces la şedinţele de judecată, Vă solicităm să expediaţi propuneri cu privire la modificarea Regulamentului pe www.info@csj.md”, se arată în comunicat.

În opinia lui Vasile Spinei, directorul executiv al Centrului de Promovare a Libertății de Exprimare și a Accesului la Informație "Acces-Info", prin adoptarea acestui Regulament s-au încălcat drepturi fundamentale: accesul la justiție și accesul la informație. ”Un act în care este vizat interesul public trebuie să fie mai întâi consultat cu publicul și apoi adoptat. La noi se face totul invers. Prin acest regulament se încalcă dreptul publicului de a fi informat. Dacă jurnalistul nu va fi acolo, nu va ști nici cetățeanul ce se întâmplă la acel proces de judecată”, spune expertul.

Vasile Spinei adaugă că restricțiile impuse de CSM ar putea fi preluate și de alte instituții de drept, iar jurnaliștii nu trebuie să fie indiferenți față de aceste abuzuri.

ONG-urile media au menționat că în ultima perioadă, jurnaliștilor li se pun tot mai multe piedici. ”În ultimul an, accesul jurnaliștilor și al echipelor de filmare a fost deseori restricționat în instanțe, la procese publice, în special la dosare de rezonanță, cum ar fi cele cu Filat sau Șor. În ultimul timp, bodyguarzii lui Șor sunt cei care permit sau nu presei să intre în instanță, la ședințele cu Șor. Există multe dificultăți privind accesul reporterilor la informația de natură judiciară, iar CSM în loc să discute cu media despre soluționarea problemelor existente, a emis un regulament care va complica și mai mult accesul”, se mai spune în Declarație.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Andrei Năstase

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
1867
Arhiva

Declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2013 v...

Există riscul ca cele peste o sută de mii de declaraţii de avere şi de interese care au fost depuse în acest an la Comisia Naţională de Integritate (CNI) să fie accesibile publicului abia în luna septembrie, spune preşedintele CNI, Anatolie Donciu. Întârzierea ar fi o consecinţă a lipsei de bani destinaţi procesării declaraţiilor.

16 aprilie 2014
1889
Arhiva

Deputatul Grigore Repeșciuc a acumulat zeci de mii de l...

Deputatul democrat Grigore Repeșciuc, acum degrevat deoarece candidează la un nou mandat de primar al orașului Căușeni, s-a pomenit acționat in judecată de către Intreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 15 din Chișinău, pentru neplata datoriilor la utilități. Datoria a ajuns la peste 40 de mii de lei, ne-a spus jurista Intrepinderii, iar prima ședință de judecată in acest litigiu ar urma să aibă loc pe 30 octombrie 2019. De cealaltă parte, Grigore Repeșciuc spune că a aflat de la noi despre aceste datorii.

14 octombrie 2019
2184
Arhiva

Procuror care locuiește în sediul Procuraturii

Noul procuror al raionului Șoldănești, Petru Botnaru, ales în funcție acum o lună, locuiește în sediul procuraturii, deoarece autoritățile locale încă nu i-au repartizat o locuință de serviciu. Botnaru nu se arată deranjat de această situație și spune că timpul va arăta ce va fi în continuare și unde va locui. Petru Botnaru a venit la Șoldănești de la Nisporeni, unde a condus procuratura teritorială timp de două mandate. „Aș fi candidat încă o dată, dar legea nu-mi permite să fac acest lucru pentru a treia oară”, a explicat Botnaru mutarea la Șoldănești. El a fost ales de Consiliul Superior al Procurorilor să ocupe această funcție după ce contracandidatul său, Vladimir Erhan, s-a retras din concurs pe ultima sută de metri, chiar dacă la evaluare acumulase cel mai mare punctaj.

30 iunie 2016
2431
Arhiva

Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...

Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa. 

10 aprilie 2015
1678
Arhiva

Replică la acuzația deputatului Țurcan: Andrian Candu n...

Faptul că deputatul socialist Vladimir Țurcan și-a dus copilul la grădiniță cu mașina de serviciu nu constituie conflict de interese, ci mai degrabă o contravenție. Este opinia președintelui în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Anatolie Donciu, solicitat să comenteze informația apărută în Ziarul Național, potrivit căreia deputatul a fost văzut la grădiniță cu autoturismul de serviciu. Țurcan l-a acuzat atunci și pe președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu, că ar face la fel, dar că pe el „nimeni nu-l vede”. Solicitat de Moldova Curată, secretariatul Parlamentului a anunțat că „Andrian Candu nu beneficiază de mașini oferite de Parlament”. 

19 octombrie 2016
1666