Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorului Consiliu de Integritate din cadrul ANI ar putea fi aleşi de Ministerul Justiţiei

Arhiva 12 august 2016 934
Imagine simbol

Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.



La începutul lunii curente a intrat în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, prin care fosta Comisie Naţională de Integritate se reformează şi devine Autoritatea Naţională de Integritate. Noua instituţie va fi constituită din conducere (preşedinte şi vicepreşedinte), dar şi din Consiliul de integritate, o structură care va fi alcătuită din şapte membri. Cinci dintre ei vor reprezenta structurile statului, iar doi – societatea civilă.

Potrivit proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate, reprezentanţii societăţii civile, doritori de a se înscrie în concurs, vor depune dosarul de participare la MJ. Astfel, persoanele care intenţionează să devină membri ai CI din cadrul ANI vor trebui să pregătească următoarele acte: cererea de participare la concurs; Curriculum Vitae; copia buletinului de identitate; copia documentului care certifică studiile superioare;  copia carnetului de muncă (dacă îl are); o scrisoare de intenţie; o scrisoare de recomandare din partea unei organizaţii necomerciale sau din partea unei instituţii de învăţământ.

Mandatul membrilor CI va fi de cinci ani

De asemenea, candidaţii vor trebui să depună la dosar şi cazierul judiciar; certificatul medical de sănătate, dar şi declaraţia de integritate.

Reprezentanţii societăţii civile care intenţionează să participe la concurs trebuie să întrunească anumite criterii. Astfel, sunt eligibile persoanele care: deţin cetăţenia Republicii Moldova; au capacitate de exerciţiu deplină; posedă o diplomă de studii superioare; nu au antecedente penale, inclusiv stinse, ori care nu au fost absolvite de răspundere sau pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere;  nu au fost privaţi de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă; în privinţa cărora nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor.

De asemenea, pot candida la această funcţie doar persoanele pe numele cărora nu există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate; nu au fost în ultimii doi ani membri ai vreunui partid politic, nici nu au desfăşurat vreo activitate politică. Totodată, o condiţie obligatore este ca aceşti candidaţi să cunoască limba de stat, să fie apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate, eliberat în condiţiile legii. Nu vor fi acceptate la concurs persoanele care au fost agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991.

Ca şi în cazul celorlalţi membri ai Consiliului, mandatul celor doi reprezentanţi ai societăţii civile va fi de cinci ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv.

Iniţiativă criticată

Ministerul Justiţiei va crea o Comisie alcătuită din 5 membri, toţi reprezentanţi ai MJ, care va examina dosarele candidaţilor şi va alege doi câştigători ai concursului pentru funcţiile de membri ai CI din rândul societăţii civile. Această condiţie a nemulţumit organizaţiile neguvernamentale din domeniu. Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT au expediat la MJ mai multe propuneri de modificare a acestui Regulament. „Recomandăm includerea şi a altor persoane, din afara angajaţilor Ministerului Justiţiei, în particular, a doi membri desemnaţi de Consiliul de Presă şi un membru desemnat de Consiliul ONG. Introducerea reprezentanţilor societăţii civile în această comisie a fost si intenţia legiuitorului atunci când a fost modificat art. 12 alin. 1 înainte de lectura a doua. Anume prin aceasta şi se explică de ce Guvernul trebuie să nominalizeze un singur membru în Consiliul de Integritate. Din aceste considerente, ar fi ilogic şi contrar spiritului legii ca Ministerul Justiţiei să nominalizeze alţi doi membri, fără a implica societatea civilă. Pe de altă parte, acest lucru va asigura o componenţă echilibrată a Comisiei de selecţie. Modificările propuse, de asemenea, vor creşte încrederea într-un concurs corect, în special după ce unele modificări la proiectul iniţial al legii nr. 132 au fost criticate de către jurnalişti şi organizaţiile media ale societăţii civile (excluderea prevederii exprese de selectare a unui membru din partea jurnaliştilor)”, este menţionat în documentul expediat la MJ de către aceste două organizaţii neguvernamentale.

Rodion Guştiuc, Şeful Serviciului Protocol, Informare şi Comunicare cu Mass-Media de la MJ, a declarat pentru Moldova Curată că instituţia recepţionează acum toate propunerile, iar după ce le va analiza, va anunţa care dintre ele au fost acceptate. Acesta a menţionat că doar după definitivarea Regulamentului va fi anunţat concursul de selectare a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Eficienţa activităţilor structurilor de control referit...

30 aprilie 2013
1219
Arhiva

Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...

Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).

17 martie 2014
957
Arhiva

Profil candidat: Adela Răileanu

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2374
Arhiva

Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate

Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi

23 aprilie 2014
964
Arhiva

Profil candidat: Corneliu Furculita

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1387
Arhiva

Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...

Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.

03 decembrie 2015
1951