Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorului Consiliu de Integritate din cadrul ANI ar putea fi aleşi de Ministerul Justiţiei
Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.
La începutul lunii curente a intrat în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, prin care fosta Comisie Naţională de Integritate se reformează şi devine Autoritatea Naţională de Integritate. Noua instituţie va fi constituită din conducere (preşedinte şi vicepreşedinte), dar şi din Consiliul de integritate, o structură care va fi alcătuită din şapte membri. Cinci dintre ei vor reprezenta structurile statului, iar doi – societatea civilă.
Potrivit proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate, reprezentanţii societăţii civile, doritori de a se înscrie în concurs, vor depune dosarul de participare la MJ. Astfel, persoanele care intenţionează să devină membri ai CI din cadrul ANI vor trebui să pregătească următoarele acte: cererea de participare la concurs; Curriculum Vitae; copia buletinului de identitate; copia documentului care certifică studiile superioare; copia carnetului de muncă (dacă îl are); o scrisoare de intenţie; o scrisoare de recomandare din partea unei organizaţii necomerciale sau din partea unei instituţii de învăţământ.
Mandatul membrilor CI va fi de cinci ani
De asemenea, candidaţii vor trebui să depună la dosar şi cazierul judiciar; certificatul medical de sănătate, dar şi declaraţia de integritate.
Reprezentanţii societăţii civile care intenţionează să participe la concurs trebuie să întrunească anumite criterii. Astfel, sunt eligibile persoanele care: deţin cetăţenia Republicii Moldova; au capacitate de exerciţiu deplină; posedă o diplomă de studii superioare; nu au antecedente penale, inclusiv stinse, ori care nu au fost absolvite de răspundere sau pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere; nu au fost privaţi de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă; în privinţa cărora nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor.
De asemenea, pot candida la această funcţie doar persoanele pe numele cărora nu există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate; nu au fost în ultimii doi ani membri ai vreunui partid politic, nici nu au desfăşurat vreo activitate politică. Totodată, o condiţie obligatore este ca aceşti candidaţi să cunoască limba de stat, să fie apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate, eliberat în condiţiile legii. Nu vor fi acceptate la concurs persoanele care au fost agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991.
Ca şi în cazul celorlalţi membri ai Consiliului, mandatul celor doi reprezentanţi ai societăţii civile va fi de cinci ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv.
Iniţiativă criticată
Ministerul Justiţiei va crea o Comisie alcătuită din 5 membri, toţi reprezentanţi ai MJ, care va examina dosarele candidaţilor şi va alege doi câştigători ai concursului pentru funcţiile de membri ai CI din rândul societăţii civile. Această condiţie a nemulţumit organizaţiile neguvernamentale din domeniu. Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT au expediat la MJ mai multe propuneri de modificare a acestui Regulament. „Recomandăm includerea şi a altor persoane, din afara angajaţilor Ministerului Justiţiei, în particular, a doi membri desemnaţi de Consiliul de Presă şi un membru desemnat de Consiliul ONG. Introducerea reprezentanţilor societăţii civile în această comisie a fost si intenţia legiuitorului atunci când a fost modificat art. 12 alin. 1 înainte de lectura a doua. Anume prin aceasta şi se explică de ce Guvernul trebuie să nominalizeze un singur membru în Consiliul de Integritate. Din aceste considerente, ar fi ilogic şi contrar spiritului legii ca Ministerul Justiţiei să nominalizeze alţi doi membri, fără a implica societatea civilă. Pe de altă parte, acest lucru va asigura o componenţă echilibrată a Comisiei de selecţie. Modificările propuse, de asemenea, vor creşte încrederea într-un concurs corect, în special după ce unele modificări la proiectul iniţial al legii nr. 132 au fost criticate de către jurnalişti şi organizaţiile media ale societăţii civile (excluderea prevederii exprese de selectare a unui membru din partea jurnaliştilor)”, este menţionat în documentul expediat la MJ de către aceste două organizaţii neguvernamentale.
Rodion Guştiuc, Şeful Serviciului Protocol, Informare şi Comunicare cu Mass-Media de la MJ, a declarat pentru Moldova Curată că instituţia recepţionează acum toate propunerile, iar după ce le va analiza, va anunţa care dintre ele au fost acceptate. Acesta a menţionat că doar după definitivarea Regulamentului va fi anunţat concursul de selectare a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Andrian Candu acuză societatea civilă de tărăgănarea pr...
Jurnaliștii au atras atenția asupra faptului că o bună parte a informației de interes public este ”cerșită”, prin intermediul solicitărilor în scris, de la autorități, care, de fapt, ar trebui să le facă publice din oficiu. ”Pentru a afla informații despre averile deputaților, despre bunurile pe care le dețin, de ce trebuie să scrii atâtea scrisori, dacă ar fi mai simplu să accesezi asta on-line?”, l-a întrebat pe Andrian Candu unul dintre jurnaliști, care stătea într-o cușcă improvizată, adusă acolo pentru a arăta, simbolic, îngrădirea accesului la informație în Republica Moldova.
Republica Moldova – mai jos în topul Indicelui Percepți...
Republica Moldova a coborât în clasmentul realizat de Transparency International, Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament. În 2015, scorul indicelui a fost de 33 puncte, Republica Moldova situându-se pe locul 103 din 168 ţări. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
Procurorul Vasile Gherasimenco, salvat şi de judecători...
Magistraţii Judecătoriei Buiucani au dat dreptate procurorilor Anticorupţie care, sesizaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în aprilie 2014, au refuzat să pornească un dosar penal în cazul colegului lor de la Procuratura municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco. Omul legii a fost în vizorul Comisiei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri. „Corb la corb nu scoate ochii”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Doi lideri sindicali din agricultură au fost condamnați...
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, și adjunctul său Sergiu Boța au fost condamnați la 8 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, fiind declarați vinovați de delapidarea averii străine (art. 191 CP). Sentința motivată a fost pronunțată de Curtea Supremă de Justiție la 15 martie 2019. Cu toate acestea, condamnații nu sunt în penitenciar, iar unul dintre ei este dat în urmărire. Cea care ar fi trebuit să execute decizia de a-i trimite pe condamnați în închisoare este Judecătoria Chișinău. Instanța însă nu a răspuns la solicitarea de informații, expediată de Moldova Curată.
Fondurile regeşti de la Regina Maria ar putea fi întoar...
Cele trei contracte de achiziţii publice semnate în anii 2011 - 2012 de către primăria comunei Regina Maria, raionul Soroca, cu firma soţiei fostului primar ar putea fi anulate. Instanţa de apel a menţinut decizia instanţei de fond, potrivit căreia fostul primar Oleg Nastas a încălcat regimul conflictului de interese atunci când a ales firma condusă de soţia sa drept câştigătoare a trei tendere.