Tudor Șoitu: „Instituțiile de stat au probleme grave de integritate”

Vicepreședintele Curții de Conturi (CC), Tudor Șoitu, explică într-un interviu pentru Moldova Curată cât de integre sunt instituțiile de stat din R. Moldova și care sunt principalele hibe din activitatea CC.

Aflați din interviu de ce Curtea de Conturi trece cu vederea unele întreprinderi de stat despre care se spune că ar avea grave abateri în activitate.

-     Domnule Șoitu, reieșind din misiunile de audit realizate de Curtea de Conturi, cât de integre sunt instituțiile de stat din R. Moldova?

Atunci când verifică situația financiară a unei instituții, Curtea de Conturi trebuie să facă diferența dintre încălcările de lege intenționate și cele din neștiință. Eu admit că există greșeli neintenționate, ele sunt de obicei corectate și nu se mai repetă, iar cele intenționate persistă. În prima perioadă de activitate la Curtea de Conturi înclinam să cred că cele mai multe încălcări sunt comise din neștiință, pentru că oamenii nu cunosc legislația, nu au experiență. Ulterior, însă, m-am convins că acestea se repetă. Astfel de nereguli, din păcate, avem cu duiumul aproape în toate instituțiile supuse auditului. Sunt comise încălcări și la organizarea licitațiilor, și la stabilirea salariilor fabuloase conducătorilor instituțiilor, și în alte acțiuni. În această privință, instituțiile de stat au probleme grave de integritate.

-          Cât de des se întâmplă să descoperiți conflicte de interese în activitatea instituțiilor de stat?

Peste tot unde există consilii de administrare din care fac parte reprezentanți ai statului care își stabilesc prime grase și salarii mari lor și conducătorilor acestor întreprinderi, putem vorbi despre conflicte de interese. Sunt dese și cazurile de conflict de interese în desfășurarea licitațiilor.

-          În aceste condiții, de ce nu are Curtea de Conturi un acord de colaborare cu Comisia Națională de Integritate (CNI)?

Întrebați-mă când am avut ultima ședință a consiliului din care fac parte reprezentanți ai Academiei de Științe,  ai Institutului de Economie, și ai altor instituții cu care avem semnate acorduri de colaborare. Acest consiliu trebuie să se întrunească de fiecare dată când există vreo problemă în care Curtea are nevoie de ajutorul experților din afară. Timp de trei ani, nu am avut nicio ședință a acestui consiliu.

Desigur, ar fi necesar un acord de colaborare cu CNI. Deocamdată, nu avem nici un fel de colaborare cu CNI.

-          În ultimul timp, CNI a inițiat mai multe controale în privința membrilor Curții de Conturi. Cum comentați acest fapt?

Asta nu înseamnă că membrii Curții au probleme de integritate. Chiar și eu am fost la un pas să uit să indic un teren pe care soția mea l-a primit în Durlești încă prin 1986. Noroc  că mi-am amintit la timp. Totuși, în unele cazuri, lucrurile sunt destul de grave. De exemplu, domnul Trocin nu cred că ar mai trebui să se regăsească în funcția de membru al Curții după ce anul trecut a lovit mortal cu mașina un copil. Domnul Trocin a săvârșit o crimă, dar până nu am intervenit eu la Procuratura Generală, aceasta nu a cerut Parlamentului să-i ridice imunitatea. Parlamentul a făcut-o, însă hotărârea nu a fost pusă în aplicare. Domnul Trocin nu a mai fost suspendat din funcție. El pleacă peste hotare și reprezintă statul.

-          Din punctul dvs. de vedere, cât de profesioniste sunt rapoartele de audit ale Curții de Conturi?

Astăzi, Curtea de Conturi activează în baza unei legi care, în opinia mea, a fost trunchiată. O astfel de lege este foarte bună pentru Occident, dar R. Moldova nu este încă pregătită pentru a trece la audit. Standardele de audit implică desfășurarea diferitelor audite tematice: de performanță, de conformitate, de regularitate etc. La noi, auditul care se face nu corespunde nici pe departe acestor standarde. În plus, pentru a realiza un audit trebuie să ai și capacități. Anterior, la Curtea de Conturi erau angajate persoane cu vechime mare în muncă în domeniul finanțelor, iar membrii Curții trebuiau să aibă un stagiu de muncă de minim 10 ani. Astăzi, pot fi angajați și tineri de pe băncile universității. Iar unii membri ai Curții nu au nici pe departe experiență în domeniu. Cu toate acestea, ei trebuie să se pronunțe asupra unor misiuni de audit complexe.

-          Dvs. ați respins mai multe dintre rapoartele de audit prezentate de auditorii Curții. De ce?

De cele mai multe ori am respins rapoartele pentru că în ele nu este atins subiectul misiunii de audit. Înainte de a realiza un audit se stabilește tema acestuia, iar auditorii trebuie să se țină de această temă. Spre exemplu, atunci când s-a realizat auditul prețurilor la medicamente trebuia verificat acest preț pe tot lanțul, de la importator, la consumator. Curtea de Conturi a verificat însă modalitatea de formare a prețului doar până când medicamentul ajunge la depozit. Astfel, s-a făcut doar jumătate din muncă. Este un audit neterminat.

-          Cum vă explicați dvs. faptul că în cadrul controlului recent efectuat la Ministerul Afacerilor Interne,  Inspecția Financiară a descoperit multe încălcări de lege care nu au fost observate anterior de Curtea de Conturi?

Chiar am vrut să ridic raportul de audit făcut la MAI de către CC pentru a înțelege de ce noi nu am descoperit multe lucruri. Prefer să cred că cele descoperite de Inspecția Financiară s-au produs în perioada de după auditul realizat de noi, adică din anul 2013.

-          Se întâmplă ca rapoartele de audit să fie cenzurate?

Oficial, nu putem spune acest lucru, dar sunt trecute prin mai multe site.

-          Cât  de independentă este Curtea de Conturi în activitate?

Nu este prea independentă. Nu am probe care ar demonstra că instituția este influențată de forțe din exterior. Dar suspiciuni, alimentate de modul în care activează CC, am suficiente. Observ că unele lucruri sunt dosite. Nu am prea văzut recomandări din partea Curții de Conturi pentru îmbunătățirea cadrului legal care se referă la activitatea Curții.

-          De ce nu s-a făcut niciodată un audit la „Metalferos”, întreprindere despre care circulă multe zvonuri?

Nu e vorba doar despre „Metalferos”. La fel stau lucrurile și cu Portul Internațional Giurgiulești. Eu nu pot decide unde să facă Curtea de Conturi audit. Este decizia plenului Curții. Avem direcția de planificare. Ei ne prezintă la început de an un plan de activitate pe care îl aprobăm. Această direcție nu ne-a propus niciodată un audit la „Metalferos”. Îmi vine greu să spun de ce.  Îmi amintesc că în 2009 Curtea a avut un raport de audit, făcut la Inspectoratul Fiscal, pe probleme de spălare de bani, și în acel raport se menționa ceva despre „Metalferos”.

-          Parlamentul a  votat recent pentru introducerea unor pedepse contravenționale pentru neexecutarea recomandărilor Curții de Conturi. Credeți că acest lucru va schimba situația?

Deocamdată sunt sceptic că aceste modificări vor aduce rezultatele pe care ni le dorim.  Vă dați seama, nu Curtea de Conturi va aplica pedepsele. Noi vom trimite materialele fie la Procuratură, fie la CNA. Știm cum funcționează aceste instituții astăzi și de aceea am rezerve vizavi de funcționalitatea acestor modificări. Este bine că s-au introdus asemenea pedepse în lege, dar cred că aceste măsuri sunt insuficiente.

Interviu realizat de Mariana Rață