Victoria Iftodi va prezida următoarea ședință a Consiliului de Integritate
Consiliul de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate, întrunit astăzi în prima ședință de după constituire, a decis că la următoarea ședință, care va avea loc peste două săptămâni, va examina proiectul de regulament care prevede organizarea concursului pentru alegerea președintelui și vicepreședintelui ANI. Proiectul urmează să fie elaborat de către câțiva membri ai CI. De asemenea, la următoarea ședință va fi discutat și proiectul regulamentului de organizare a activității CI, care urmează să fie elaborat de către secretariatul ANI.
Membrii CI au la dispoziție două luni de la constituire să publice anunțul privind organizarea concursului pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI. Asta înseamnă că la sfârșitul lunii februarie anunțul va trebui publicat în Monitorul Oficial. Solicitat să spună dacă va candida la una dintre aceste funcții, fostul președinte al CNI, Anatolie Donciu, a declarat că este prea devreme să-și anunțe decizia. El a notat însă în ședință că CI va avea un rol decisiv în aplicarea eficientă a pachetului de legi privind integritatea, adoptat în vara anului 2016. „Din start vreau să zic că poziția mea este de a extinde și fortifica anumite competențe ale Consiliului de Integritate. Studiind legea am ajuns la această concluzie”, a spus Anatolie Donciu.
Membrii Consiliului de Integritate au convenit că pentru elaborarea regulamentului de organizare a concursului pentru funcțiile de conducere ale ANI vor lua drept bază regulamente similare, utilizate, de exemplu, la selectarea procurorului general sau la selectarea membrilor din partea societății civile a CI. De asemenea, ei au notat că pe termen lung urmează să elaboreze un plan anual de activitate al CI. Fără să se pună la vot, membrii CI au convenit ca următoarea ședință, care va avea loc pe 16 ianuarie, să fie prezidată de Victoria Iftodi, membră propusă de Guvern în CI.
Din CI fac parte 7 persoane: Victor Micu, Mircea Roșioru, Victoria Iftodi, Sergiu Ostaf, Viorel Furdui, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Țâra. Desemnarea ultimilor doi membri, care reprezintă societatea civilă, de către o comisie formată și condusă de reprezentanți ai Ministerului Justiției, a fost calificată de către unele organizații neguvernamentale active pe domeniul integrității drept neconformă cu aspirațiile și misiunea societății civile.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Lipsa de transparență în procesele de privatizare și de...
”În Republica Moldova avem o situație alarmantă, inadecvată și neconformă standardelor internaționale în ce privește asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice și privatizare a proprietății statului. Acest lucru ridică la maxim riscul de corupție, duce la lipsa încasărilor la bugetul public, stimulează dezvoltarea competiției neloiale și a tendințelor monopoliste și, în ultimă instanţă, duce şi la majorarea prețurilor pentru consumatori", a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, președintele Consiliului Național de Participare (CNP), Sergiu Ostaf.
Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost...
Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Primari cu premii acordate de ei înșiși
Doi primari din raionul Criuleni au emis dispoziții prin care și-au fixat premii de peste 2 mii de lei cu ocazia unor sărbători, chiar dacă Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că astfel de decizii pot fi luate doar de către organul deliberativ, adică de către Consiliul local. La intervenția Oficiului Teritorial Chișinău (OTC) al Cancelariei de Stat, ambele dispoziții de acordare a premiilor au fost anulate, doar că banii au rămas la primari.
La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raiona...
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.