Victoria Iftodi va prezida următoarea ședință a Consiliului de Integritate
Consiliul de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate, întrunit astăzi în prima ședință de după constituire, a decis că la următoarea ședință, care va avea loc peste două săptămâni, va examina proiectul de regulament care prevede organizarea concursului pentru alegerea președintelui și vicepreședintelui ANI. Proiectul urmează să fie elaborat de către câțiva membri ai CI. De asemenea, la următoarea ședință va fi discutat și proiectul regulamentului de organizare a activității CI, care urmează să fie elaborat de către secretariatul ANI.
Membrii CI au la dispoziție două luni de la constituire să publice anunțul privind organizarea concursului pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI. Asta înseamnă că la sfârșitul lunii februarie anunțul va trebui publicat în Monitorul Oficial. Solicitat să spună dacă va candida la una dintre aceste funcții, fostul președinte al CNI, Anatolie Donciu, a declarat că este prea devreme să-și anunțe decizia. El a notat însă în ședință că CI va avea un rol decisiv în aplicarea eficientă a pachetului de legi privind integritatea, adoptat în vara anului 2016. „Din start vreau să zic că poziția mea este de a extinde și fortifica anumite competențe ale Consiliului de Integritate. Studiind legea am ajuns la această concluzie”, a spus Anatolie Donciu.
Membrii Consiliului de Integritate au convenit că pentru elaborarea regulamentului de organizare a concursului pentru funcțiile de conducere ale ANI vor lua drept bază regulamente similare, utilizate, de exemplu, la selectarea procurorului general sau la selectarea membrilor din partea societății civile a CI. De asemenea, ei au notat că pe termen lung urmează să elaboreze un plan anual de activitate al CI. Fără să se pună la vot, membrii CI au convenit ca următoarea ședință, care va avea loc pe 16 ianuarie, să fie prezidată de Victoria Iftodi, membră propusă de Guvern în CI.
Din CI fac parte 7 persoane: Victor Micu, Mircea Roșioru, Victoria Iftodi, Sergiu Ostaf, Viorel Furdui, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Țâra. Desemnarea ultimilor doi membri, care reprezintă societatea civilă, de către o comisie formată și condusă de reprezentanți ai Ministerului Justiției, a fost calificată de către unele organizații neguvernamentale active pe domeniul integrității drept neconformă cu aspirațiile și misiunea societății civile.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un caz clasat de CNI ar putea fi reexaminat
Şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) din cadrul Consiliului Raional Nisporeni îl are în subordine pe fiul său, care activează în calitate de asistent social. În timp ce experţii susţin că aici e vorba de un conflict de interese vădit, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat anterior acest caz din lipsă de probe. Preşedintele CNI afirmă că această situaţie ar putea fi reexaminată, dacă au apărut detalii noi.
INTERVIU: ”INTEGRITATEA ÎN SERVICIUL PUBLIC ESTE UNA DE...
Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.
Democrata Tatiana Golban ar fi fost numită în funcția d...
Șefa interimară a Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buicani din municipiul Chișinău, Tatiana Golban, ar fi fost numită în funcție, acum o lună, cu încălcarea legii. Cel puțin așa susțin unii juriști, care fac trimitere la Legea privind funcția publică. ”Odinul de numire este de contestat, întrucât Legea este absolut explicită în acest sens – doar funcționarii publici puteau fi numiți într-o astfeld e funcție”, spune experta anticorupție Mariana Kalughin.
(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.