Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită
Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată.
Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”.
Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.
Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.
Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Viorica Manole
În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ion Ceban, zeci de mii de lei pe conturi și casă donată...
Consilierul prezidențial Ion Ceban a primit anul trecut drept donație de la părinții săi o locuință cu o suprafață de 230 de metri pătrați, care valorează peste 900 de mii de lei. Oficialul indică acest lucru în declarația de avere pentru anul trecut, făcută publică de Autoritatea Națională de Integritate.
Fost deputat cu venituri nejustificate de peste un mili...
Dumitru Godoroja, fost deputat pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM) riscă să fie cercetat penal deoarece, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), nu a putut dovedi prin acte veniturile obţinute împreună cu soţia în sumă totală de peste 22 de mii de euro şi 80 de mii de dolari. Fostul demnitar afirmă că este gata să dea CNI în judecată.
Ghimpu, cercetat de CNI
Comisia Națională de Integritate (CNI) a decis astăzi inițierea unei proceduri de control în cazul liderului Partidul Liberal, Mihai Ghimpu, care nu și-a trecut în declarația de avere un apartament procurat încă la sfârșitul anului 2011 în centrul capitalei.
SECRET: Trei membri CSM, cu averea
Recent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numiţi din rândul profesorilor de drept titulari şi-au depus declaraţiile de avere la CSM, doar că aceste acte nu sunt publice. Experţii declară că toţi membrii CSM, indiferent dacă sunt aleşi din rândul judecătorilor sau din cel al profesorilor de drept, sunt obligaţi să-şi declare veniturile şi interesele şi să le facă publice.
Ministrul Apărării riscă o amendă de până la 3000 de le...
Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit faptul că ministrul Apărării Vitalie Marinuță nu a depus în termenele prevăzute de legislație declarația de avere și cea de interese după ce a fost învestit în funcție în Guvernul condus de Iurie Leancă.
Alianţa Anticorupţie solicită CNI să ia măsuri vizavi d...
După apariţia în presă a mai multor informaţii despre faptul că liderul liberalilor Mihai Ghimpu nu şi-a trecut în declaraţia de avere pentru anul 2012 un apartament achiziţionat la finele anului 2011 în plin centrul capitalei, membrii Alianţei Anticorupţie solicită Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) să verifice acest lucru şi să ia o decizie.