Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită
Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată.
Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”.
Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.
Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.
Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Viorica Manole
În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
O nouă achitare într-un dosar de corupție la Judecători...
Directorul Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, acuzat de fals în declarația de avere și depășirea atribuțiilor de serviciu, a fost achitat de către prima instanță. Sentința de achitare a fost pronunțată la 28 aprilie de către judecătoarea Silvia Gârbu, iar cel care a condus urmărirea penală și a susținut acuzarea a fost procurorul anticorupție Dorin Compan. Sentința motivată încă nu a fost publicată. Procuratura Generală a anunțat astăzi, printr-un comunicat, că procurorii o vor ataca la Curtea de Apel.
Trei viceminiştri vor da explicaţii la CNI
După ce Moldova Curată a descoperit că şapte viceminiştri nu au indicat nicio locuinţă în declaraţiile de avere pentru anul 2012, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a examinat cazurile lor și a iniţiat, la 16 mai, controale pe numele a trei demnitari. Este vorba de viceministrul Economie, Dumitru Godoroja, ex-viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare; viceministrul Culturii, Igor Șarov, şi viceministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vitali Ciolac. La rândul lor, cei vizați susţin că declaraţiile lor de avere pentru anul 2012 sunt completate corect, iar informaţia este veridică.
Vilele ascunse ale liderului PDM
Președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, deține proprietăți în străinătate pe care nu le-a indicat în declarațiile de avere atunci când a fost deputat în Parlament (2010 - 2014). În prezent el nu deține nici o funcție publică, de aceea nu depune declarații de venituri și interese. Reporterii RISE Moldova au identificat 3 vile și o cabană de munte în Elveția, Franța și România, care ar aparține liderului PDM. Una dintre ele a fost cumpărată în anul 2012 cu o sumă echivalentă a 26 de milioane de euro. Cu alte 11 milioane de euro casa a fost reamenajată, anume s-a construit piscina și amenajată grădina.
Venitul unei firme a lui Iurie Dârda a crescut de trei...
Veniturile deputatului liberal Iurie Dârda provenite din activitatea uneia dintre companiile sale, care se ocupă de construcția blocurilor de locuit în Capitală, au crescut de trei ori anul trecut față de anul precedent. Dacă în anul 2014, când nu avea nicio funcție publică, liberalul declara că a obținut sub formă de dividende de la Compania „Dansicons” 4 750 025 lei, în anul următor venitul său a crescut la 15 294 279 de lei. Sporirea câștigului coincide cu perioada în care Dârda a devenit deputat. Liberalul spune că nu e nicio legătură între veniturile firmei și mandatul de deputat, ci pur și simplu în 2015 „a cules roadele” din blocurile ridicate câțiva ani mai devreme.
Aici așteptăm comentariul tău!