Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită

Avere la vedere 30 august 2017 1134

Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de   îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată. 



Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”. 

Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.

Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.  

Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.

Viorica Manole

În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Avere la vedere

SECRET: Trei membri CSM, cu averea

Recent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numiţi din rândul profesorilor de drept titulari şi-au depus declaraţiile de avere la CSM, doar că aceste acte nu sunt publice. Experţii declară că toţi membrii CSM, indiferent dacă sunt aleşi din rândul judecătorilor sau din cel al profesorilor de drept, sunt obligaţi să-şi declare veniturile şi interesele şi să le facă publice.

06 februarie 2014
1526
Avere la vedere

Un dosar penal pornit în baza controlului CNI a ajuns î...

Urmărirea penală pe numele Silviei Volosatâi pentru fals în declarația de avere, pornită de Procuratura Anticorupție în baza faptelor descrise într-un articol de pe Moldova Curată, a fost finalizată, iar dosarul a ajuns în instanță. 

18 noiembrie 2015
906
Avere la vedere

CSJ dă undă verde fostului șef al Direcției Educație Bu...

Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, pretinde la restabilirea în funcție după ce Curtea Supremă a încetat procesul penal în privința lui. CSJ ar fi descoperit erori procesuale comise la etapa de începere a urmăririi penale. După pronunțarea hotărârii CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere la Judecătoria Chișinău prin care solicită restabilirea în funcția care astăzi este deja ocupată de o altă persoană.

05 aprilie 2018
1364
Avere la vedere

Publicarea declarațiilor anuale de venituri și interese...

La fel ca anul trecut, declarațiile anuale de avere şi interese ale funcţionarilor publici vor fi publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) cu o întârziere de câteva luni. Acestea ar putea apărea abia spre sfârșitul lunii august, în timp ce ar fi trebuit să fie accesibile deja în luna mai. CNI dă vina pe alocarea târzie a banilor. Pentru comparație, în România, declarațiile de venituri și interese sunt publicate la câteva zile de la depunere. 

22 iulie 2015
955
Avere la vedere

Un şef de direcție de la Ministerul Dezvoltării Regiona...

Șeful Direcției dezvoltare regională a Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Valerian Bânzaru (59 de ani), locuiește într-un imobil luxos, cu bucătărie de vară și cu garaj, din cartierul Telecentru al Chișinăului. Deși locuia acolo de ani buni, funcționarul a devenit proprietar abia în anul 2013, când mama sa i-a donat jumătate de casă, cealaltă jumătate, care în acte aparținuse tatălui său, a devenit proprietatea lui Valerian Bânzaru în 2012, prin moștenire. 

28 aprilie 2015
872
Avere la vedere

Adevărul: Primul funcţionar de stat care îşi declară ca...

Secretarul adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, vizat în câteva anchete ale Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), a inclus în declaraţia pe venit pentru anul 2012 şi cadourile de nuntă în valoare de 30 600 de dolari, primite împreună cu soţia sa.

22 iulie 2013
994