Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită
Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată.
Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”.
Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.
Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.
Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Viorica Manole
În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Primarul de Horeşti nu şi-a declarat porcii
Anton Revenco, primarul comunei Horeşti din raionul Făleşti, nu şi-a trecut în declaraţia de avere pentru anul trecut ferma de porci pe care o deţine în localitate. Alesul local susţine că nu a făcut acest lucru, deoarece această fermă este o afacere mică, care nu-i duce profit considerabil.
Judecătorul Sergiu Arnăut a depus, contrar legii, două...
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.
Viceminiștri fără locuințe, verificați astăzi de Comis...
Declarațiile de avere pentru anul 2012 depuse de șapte viceminiștri și de câțiva angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare vor fi discutate astăzi, 8 mai, în carul ședinței Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Membrii CNI au decis să examineze declarațiile viceminiștrilor după ce Moldova Curată a publicat un articol în care am arătat că oficialii nu au indicat nicio locuință în actele completate în anul 2013.
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Membrii CNI ar fi ascuns faptul că dețin mai multe mași...
Comisia parlamentară specială de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că membrii CNI nu au declarat mașini și bani de pe carduri bancare, scrie ziarulnational.md. Comisia a pregătiri un raport care urmează a fi prezentat la una dintre următoarele ședințe ale Legislativului.
Actualul vice-ministru al Economiei și fostul director...
Actualul vice-ministru al Economiei, Vitalie Iurcu, până nu demult director al Întreprinderii de Stat Moldtelecom, deține o casă și un autoturism de lux și este implicat în mai multe afaceri, scrie Ziarul de Gardă. Potrivit jurnaliștilor publicației, o bună parte din aceste averi Iurcu le-a adunat în perioada în care a fost director al Moldtelecom, adică în anii 2009—2015.
Aici așteptăm comentariul tău!