Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită
Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată.
Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”.
Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.
Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.
Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Viorica Manole
În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Noul director al AGEPI, care va ridica lunar 45 de mii...
Noul director al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Octavian Apostol, în vârstă de 30 de ani, va avea un salariu de aproximativ 45 000 lei pe lună, sumă pe care o ridica lunar și fosta directoare, Lilia Bolocan. Asta înseamnă peste 2 mii de euro. Pentru comparație, salariul mediu pe economie constituie în prezent aproape 5000 de lei sau 220 de euro. Suma este de aproape 9 ori mai mare chiar și decât salariul primului-ministru. Apostol consideră că directorul unei instituții precum e AGEPI trebuie să aibă un salariu mare, pentru a preveni actele de corupție la care ar putea fi expus.
Latifundiarii din CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a umplut de milionari. Jumătate dintre actualii membri ai CSM declară proprietăți ce depășesc un milion de lei. Iar unul dintre noii membri ai Consiliului, juristul Teodor Cârnaț, deține tocmai cinci case în Chișinău și două mini-hoteluri.
Mai multe transferuri bancare nedeclarate ar putea atra...
Fosta secretară a cosiliului local al comunei Doina, raionul Cahul, Olga Roșca, ar putea fi urmărită penal pentru fals în declarația de avere. Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că ea ar fi omis intenționat din declarația de venituri și proprietate pentru anul 2014 mai multe sume de bani și bunuri deținute de familia sa. În ședința de la 9 iunie 2016, Olga Roșca a declarat că o parte din bani reprezintă transferuri bancare pe care soțul său le-a transmis altor persoane și că familia sa nu a fost beneficiarul lor.
Vice-ministrul Tehnologiei Informaţiei a făcut cumpărăt...
Ministrul adjunct al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Iulian Postică, deși se află în funcții publice din anul 2005, a reușit să își achiziționeze în ultimii 3 ani un apartament în valoare de aproape 600 de mii de lei și un automobil de 450 de mii de lei. El a fost angajat în mai multe funcții la Ministerul Transporturilor și la Agenția Națională de Transport Auto (ANTA). La începutul acestui an și-a schimbat însă domeniul de activitate - de la transporturi a trecut la tehnologii informaționale.
Averile modeste ale judecătorilor din Ialoveni
Până la 14 iunie curent, pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) sunt publicate circa şase mii de declaraţii ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Printre acestea se regăsesc și declarațiile de avere pentru anul 2012 ale celor şase judecători de la Judecătoria Ialoveni.
Cazul averilor șefului poliției raionului Orhei urmează...
Șeful Inspectoratului de Poliție al raionului Orhei, Grigore Josan, spune că va contesta în instanță actul Comisiei Naționale de Integritate, aprobat săptămâna trecută. În document, CNI cere procuraturii să deschidă un dosar penal pe numele lui Josan pentru fals în declarația de avere.