Donaţia făcută partidului îl va trimite pe vicepreşedintele raionului Ialoveni la CNI
Vicepreşedintele raionului Ialoveni, Valeriu Ţurcanu, a donat Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) 50 de mii de lei, potrivit raportului financiar depus de formaţiune la Comisia Electorală Centrală (CEC). Aceasta sumă este echivalentă cu cea câştigată de demnitar din salariu pe durata întregului an 2013. Ţurcanu a declarat că banii donaţi partidului provin dintr-o afacere pe care o deţine. În consecinţă, pentru că nu a indicat în declaraţia de avere ce venit a obţinut din gestionarea afacerii, vicepreşedintele raionului Ialoveni ar putea fi bănuit de incompatibilitate şi de nedeclarare a veniturilor.
Faptul că pe lângă funcţia publică are şi o afacere care îi asigură un venit suficient şi pentru donaţii electorale, ni l-a confirmat chiar Valeriu Ţurcanu. „Dragă domnişoară, eu folosesc venitul din salariu doar pentru plata utilităţilor. Am donat bani din alte surse financiare: am afacere, un restaurant”, a spus demnitarul.
Patru imobile cumpărate într-un an
Valeriu Ţurcanu a devenit vicepreşedinte al raionului Ialoveni în luna octombrie 2013. Până atunci a fost administrator al unei întreprinderi individuale, dar şi consilier raional şi orăşenesc în Ialoveni. Potrivit declaraţiei sale de avere pentru anul 2013, din salariu Ţurcanu a obţinut un venit de 50 363 de lei, iar indemnizaţia de consilier raional şi orăşenesc a fost de peste 1300 de lei.
În anul 2013, Valeriu Ţurcanu a dobândit două apartamente, o casă/vilă şi un garaj. În declaraţia de avere, Ţurcanu mai indică o casă de locuit de 138 metri patraţi, dar şi patru autoturisme: Volkswagen şi Hyundai – obţinute în anul 2012, Toyota – în anul 2009 şi Dacia Logan, cumpărat în anul 2006.
Valeriu Ţurcanu declară două credite, unul de 235 mii de dolari luat cu patru ani în urmă şi altul de 28 de mii de dolari contractat în anul 2012. De asemenea, demnitarul indică cinci conturi bancare şi faptul că deţine cote-părţi în trei societăţi comerciale, două dintre care activează în domeniul alimentaţiei publice, iar cea de a treia este specializată în construcţii.
Demnitarul riscă să fie cercetat de CNI în două cazuri
Chiar dacă se află într-o funcţie publică, vicepreşedintele raionului Ialoveni continuă să-şi administreze propria afacere, întrucât este şi administrator al Întreprinderii Individuale „Scorpio-Ţurcanu”. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, genul principal de activitate al acestei firme este inclus la categoria “Restaurante”. În anul 2012 firma a obţinut un venit din vânzări de peste 1,3 milioane de lei. Deşi demnitarul spune că are şi alte venituri decât cel salarial, în declaraţia sa de avere pentru anul 2013 nu găsim nicio sumă indicată la capitolul veniturile din deţinerea cotelor părţi în capitalul social al acestei întreprinderi.
Sergiu Popov, şeful Direcţiei controlul incompatibilităţilor din cadrul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), spune că Valeriu Ţurcanu poate fi cercetat sub două aspecte: cel al incompatibilităţii de funcţii şi al nedeclarării veniturilor obţinute din gestionarea afacerii. “Legea privind administraţia publică locală interzice preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului, primarului şi viceprimarului, ca pe parcursul mandatului lor, să deţină alte funcţii retribuite sau să cumuleze o altă funcţie, prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridică, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie. Prin urmare, vicepreşedintele raionului Ialoveni, în situaţia dată, ar putea admite o stare de incompatibilitate de funcţii, iar acest lucru trebuie cercetat în detalii de către CNI”, spune Sergiu Popov.
Reprezentantul CNI mai menţionează că oficialul din Ialoveni ar putea fi şi subiectul unui act de control al veniturilor şi proprietăţilor, întrucât acesta nu a indicat pentru anul 2013 venitul obţinut din activitatea de întreprinzător.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Trei viceminiştri vor da explicaţii la CNI
După ce Moldova Curată a descoperit că şapte viceminiştri nu au indicat nicio locuinţă în declaraţiile de avere pentru anul 2012, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a examinat cazurile lor și a iniţiat, la 16 mai, controale pe numele a trei demnitari. Este vorba de viceministrul Economie, Dumitru Godoroja, ex-viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare; viceministrul Culturii, Igor Șarov, şi viceministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vitali Ciolac. La rândul lor, cei vizați susţin că declaraţiile lor de avere pentru anul 2012 sunt completate corect, iar informaţia este veridică.
Bănăruc și Muruianu, cu averile „curate”
După un control ce a durat mai multe luni, Comisia Națională de Integritate (CNI) a ajuns la concluzia că atât secretarul adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, cât și fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, au declarațiile de avere în ordine.
Sistemul de publicare a declarațiilor de avere, mereu c...
După ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a întârziat să publice pe pagina sa web declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor în termenele stabilite, nici acum cei interesați nu pot accesa documentele menționate.
Un alt deputat la Procuratură
Este vorba de liberal-democratul Nicolae Juravschi care, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate, nu ar fi indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 faptul că deţine cote-parţi în câteva întreprinderi. Actul emis de CNI va fi transmis Procuraturii Anticorupţie.
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Latifundiarii din CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a umplut de milionari. Jumătate dintre actualii membri ai CSM declară proprietăți ce depășesc un milion de lei. Iar unul dintre noii membri ai Consiliului, juristul Teodor Cârnaț, deține tocmai cinci case în Chișinău și două mini-hoteluri.
