Grigore Repeșciuc a vrut să fie informat zilnic pe telefon despre infracțiunile care se comit la Căușeni. Poliția i-a respins cererea
Grigore Repeșciuc, ales deputat pe lista Partidului Democrat în circumscripția 35 Căușeni, a cerut de la Inspectoratul de Poliție (IP) Căușeni să-i trimită zilnic, pe Viber, WhatsApp sau email informația privind infracțiunile înregistrate în raza raionului Căușeni. El a solicitat și datele statistice din primele cinci luni ale anului 2020 despre crimele grave. Poliția a refuzat să execute solicitarea. S-a ajuns la judecată, iar deputatul a pierdut procesul.
Anul trecut, în luna mai, Grigore Repeșciuc a expediat la IP Căușeni o cerere de acces la informație. Invocând Legea privind statutul deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, el a cerut ca în fiecare zi să-i fie transmisă pe Viber, WhatsApp sau la adresa de email informația despre toate infracțiunile înregistrate depuse la poliția raionului Căușeni. În altă solicitare expediată în aceeași zi, parlamentarul a cerut ca polițiștii să-l informeze despre crimele comise în raion și dacă ele au fost descoperite, iar în caz că nu - să îi explice de ce. Repeșciuc a rugat ca acest tip de informație să îi fie expediată lunar.
IP din Căușeni l-a trimis la Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI
Grigore Repeșciuc este polițist de profesie. El a fost inspector al poliției rutiere aproape 20 de ani, apoi a deținut funcțiile de șef al Secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, de comisar de poliție al raionului, dar şi de şef al Direcţiei stări excepţionale zonale.
Deputatul a declarat pentru portalul MoldovaCurata.md că poliția nu mai lucrează ca atunci când el era șef:
„Trebuia să fac o statistică pe toate accidentele rutiere, să analizez un articol al Codului Contravențional. Eu am cerut să fiu informat în calitate de deputat ales pe Circumscripția 35. Ca fost comisar, știu că toată informația trebuie să fie furnizată în fiecare dimineață pentru fiecare conducător din raion. Eu ca deputat-conducător trebuia să fiu informat în toată dimineața. Am cerut să îmi trimită pe Viber. Ei categoric au refuzat, prin diferite explicații, că nu am dreptul la această informație. Și eu îmi pun întrebarea: dar oare deputatul nu are dreptul la informație liberă și publică?”.
IP Căușeni a refuzat să îi ofere informația cerută, motivând că datele despre numărul de infracțiuni zilnice pot fi obținute prin intermediul Serviciului Tehnologiilor Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, iar informația privind infracțiunile grave, gradul de descoperire și motivele nedescoperirii lor poate fi obținută prin intermediul organului de urmărire penală din subdiviziunea teritorială.
Despăgubiri morale: 10 mii de lei pentru Repeșciuc, 10 mii de lei pentru avocată și cheltuieli de judecată
Nemulțumit de aceste răspunsuri, Grigore Repeșciuc a expediat cereri prealabile către șeful Inspectoratului General al Poliției și către șeful IP Căușeni. Avocata sa, Natalia Bayram, a cerut și ea aceeași informație, dar și tragerea la răspundere contravențională a șefului IP Căușeni, Ștefan Burdilă. Nici de data aceasta cererile nu le-au fost soluționate.
În luna iulie 2020, avocata a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și IP Căușeni, solicitând:
- a constata faptul îngrădirii dreptului de informație;
- a obliga Inspectoratul de Poliţie Căuşeni şi Inspectoratul General al Poliţiei să furnizeze lunar informația solicitată de deputatul în Parlament, Grigore Repeşciuc, cu privire la criminalitatea în raionul Căuşeni;
- a constata faptul îngrădirii dreptului la apărare, libertate şi independență în activitatea de avocat prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției şi răspunsul Ministerului Afacerilor Interne.
Grigore Repeșciuc a cerut și despăgubiri morale – 10 mii de lei pentru sine și alte 10 mii de lei pentru avocata sa. La fel, a pretins și acoperirea cheltuielilor de judecată din contul IGP.
Magistrații au invocat protecția datelor cu caracter personal
În luna martie curent, Judecătoria Chișinău a respins solicitarea lui Grigore Repeșciuc, pe motiv că deputatul nu a indicat necesitatea acestei informații, dar invocând și protecția datelor cu caracter personal.
„Mai mult, statutul de deputat nu scutește reclamantul de a indica în solicitările sale scopul și motivul acestora. Suplimentar, în confirmarea corectitudinii răspunsurilor pârâților, este de menționat și pct.2 din Decizia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal nr.246 din 20.09.2019, conform căreia a dispusă încetarea imediată şi definitivă a operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către Poliţia Republicii Moldova prin intermediul aplicaţiilor „Viber”, „Instagram” etc.(...). Reclamantul, în solicitările sale, expres a indicat că solicită de a-i fi expediată informația pe Viber, WhatsApp sau adresa de email, ceea ce este inadmisibil pe motivele indicate”, se spune în hotărârea instanței.
Judecătorii au dat câștig de cauză Inspectoratului de Poliție Căușeni și Inspectoratului General al Poliției, argumentând că ele au interpretat corect normele de drept. Magistrații au respins și pretențiile financiare. Hotărârea nu este însă definitivă, iar Grigore Repeșciuc susține că o va ataca la Curtea de Apel.
Trecut marcat de interese personale
După funcțiile din poliție, Grigore Repeșciuc a deținut și două mandate de primar al orașului Căușeni, din anul 2011 până în februarie 2019. În activitatea sa la Primărie, a fost implicat în conflicte de interese. Portalul MoldovaCurata.md a descoperit că în anii 2017 și 2018 Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, „Dragoș Camenșcic” SRL, în valorare totală de aproximativ 700 de mii lei, pentru iluminatul stradal și îngrijirea veceurilor publice din oraș, iar cu firma soției, „Galaxia-Parc” a încheiat un alt contract, de 130 de mii de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”.
La solicitarea portalului Moldova Curată și a Procuraturii Anticorupție (PA), în decembrie 2018 ANI a pornit un control, la finalul căruia a constatat existența unui conflict de interese. G. Repeșciuc a contestat actul ANI în judecată, iar în prezent dosarul se examinează la Curtea de Apel Chișinău.
Tot MoldovaCurata.md a scris că în luna iulie 2018 Grigore Repeșciuc și-a angajat ginerele la Primărie, în calitate de șofer. Și în acest caz ANI a constatat existența unui conflict de interese.
În doi ani în trei partide
La alegerile din februarie 2019, Repeșciuc a fost ales deputat pe listele PDM. Un an mai târziu, împreună cu Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici s-a desprins de la PDM și a format grupul parlamentar „Pro-Moldova”.
La scurt timp însă a părăsit și această formațiune, declarând că rămâne neafiliat.
„Am decis să părăsesc grupul parlamentar Pro Moldova, iar în continuare voi activa ca deputat neafiliat. Tot ce am făcut, ce avem în gând să facem împreună cu susținătorii mei și în binele alegătorilor, rămâne în vigoare”, a spus atunci Grigore Repeșciuc.
La alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 Grigore Repeșciuc se regășește deja pe lista Partidului Politic „Șor”.
Candidatul a declarat pentru MoldovaCurata.md că rezonează cu acest partid, iar ajungând la putere, va lucra ca să facă Moldova să arate ca orașul Orhei. În lista Partidului „Șor” figurează și foștii democrați care au emigrat împreună cu Grigore Repeșciuc: Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Elena Bacalu, Ruxandra Glavan și Gheorghe Brașovschi.
Lilia Zaharia
Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Muruianu își construiește castel
Fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, nu rămâne în urma foștilor săi subalterni și își construiește un castel de toată frumusețea într-un cartier select din sectorul Buiucani al capitalei. În acte, casa aparține fiicei magistratului, vecinii însă afirmă că de construcție se ocupă judecătorul.
Primarul din Jora de Mijloc despre angajarea soţiei:“Nu...
Primarul comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei, Ion Terentii, ar putea fi amendat deoarece a admis, cu bună ştiinţă, un conflict de interese, angajându-şi soţia în primărie în funcţia de contabil. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a costatat încălcarea recent, deşi Moldova Curată a scris despre acest caz încă în luna decembrie 2013.
Rude şi amici de-ai funcţionarilor, în vizită peste hot...
Vara aceasta, ansamblul de cântece şi dansuri populare „Drăgaica” din satul Pârliţa, raionul Ungheni, a participat la Festivalul Internaţional de Muzică şi Dans Popular „Gama lacurilor”, care s-a desfăşurat în oraşul Moletai, Lituania. Printe artiştii din ansamblu, din delegaţie au mai făcut parte şi funcţionari publici din Ungheni, dar şi rude, şi amici de-ale acestora care s-au plimbat din bani publici.
FUNCŢIONARI DE LUX
Chiar dacă salariile de funcţionari sunt mai mult decât modeste, mai mulţi foşti miniştri şi angajaţi ai Primăriei capitalei au reuşit să se pricopsească în ultimii ani cu case luxoase în unul dintre cele mai scumpe şi prestigioase cartiere locative ale capitalei.
S.A. Termocom, sute de mii de lei pentru rudele şefului
După ce şi-a angajat fiica şi ginerele la instituţia publică pe care o conduce, directorul SA „Termocom” din Chişinău, Mihai Cernei, a găsit o modalitate de a vira bani din contul întreprinderii în buzunarul celor doi. Deşi primarul capitalei Dorin Chirtoacă l-a ameninţat încă la începutul lunii aprilie curent cu demisia, iar Centrul Naţional Anticorupţie a pornit o anchetă, Cernei continuă să diriguiască treburile la „Termocom”. Consiliul de Administraţie al SA „Termocom” urmează să ia o decizie vizavi de aceste acuzaţii până la mijlocul lunii mai.
Vilele ascunse ale liderului PDM
Președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, deține proprietăți în străinătate pe care nu le-a indicat în declarațiile de avere atunci când a fost deputat în Parlament (2010 - 2014). În prezent el nu deține nici o funcție publică, de aceea nu depune declarații de venituri și interese. Reporterii RISE Moldova au identificat 3 vile și o cabană de munte în Elveția, Franța și România, care ar aparține liderului PDM. Una dintre ele a fost cumpărată în anul 2012 cu o sumă echivalentă a 26 de milioane de euro. Cu alte 11 milioane de euro casa a fost reamenajată, anume s-a construit piscina și amenajată grădina.