Grigore Repeșciuc a vrut să fie informat zilnic pe telefon despre infracțiunile care se comit la Căușeni. Poliția i-a respins cererea
Grigore Repeșciuc, ales deputat pe lista Partidului Democrat în circumscripția 35 Căușeni, a cerut de la Inspectoratul de Poliție (IP) Căușeni să-i trimită zilnic, pe Viber, WhatsApp sau email informația privind infracțiunile înregistrate în raza raionului Căușeni. El a solicitat și datele statistice din primele cinci luni ale anului 2020 despre crimele grave. Poliția a refuzat să execute solicitarea. S-a ajuns la judecată, iar deputatul a pierdut procesul.
Anul trecut, în luna mai, Grigore Repeșciuc a expediat la IP Căușeni o cerere de acces la informație. Invocând Legea privind statutul deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, el a cerut ca în fiecare zi să-i fie transmisă pe Viber, WhatsApp sau la adresa de email informația despre toate infracțiunile înregistrate depuse la poliția raionului Căușeni. În altă solicitare expediată în aceeași zi, parlamentarul a cerut ca polițiștii să-l informeze despre crimele comise în raion și dacă ele au fost descoperite, iar în caz că nu - să îi explice de ce. Repeșciuc a rugat ca acest tip de informație să îi fie expediată lunar.
IP din Căușeni l-a trimis la Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI
Grigore Repeșciuc este polițist de profesie. El a fost inspector al poliției rutiere aproape 20 de ani, apoi a deținut funcțiile de șef al Secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, de comisar de poliție al raionului, dar şi de şef al Direcţiei stări excepţionale zonale.
Deputatul a declarat pentru portalul MoldovaCurata.md că poliția nu mai lucrează ca atunci când el era șef:
„Trebuia să fac o statistică pe toate accidentele rutiere, să analizez un articol al Codului Contravențional. Eu am cerut să fiu informat în calitate de deputat ales pe Circumscripția 35. Ca fost comisar, știu că toată informația trebuie să fie furnizată în fiecare dimineață pentru fiecare conducător din raion. Eu ca deputat-conducător trebuia să fiu informat în toată dimineața. Am cerut să îmi trimită pe Viber. Ei categoric au refuzat, prin diferite explicații, că nu am dreptul la această informație. Și eu îmi pun întrebarea: dar oare deputatul nu are dreptul la informație liberă și publică?”.
IP Căușeni a refuzat să îi ofere informația cerută, motivând că datele despre numărul de infracțiuni zilnice pot fi obținute prin intermediul Serviciului Tehnologiilor Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, iar informația privind infracțiunile grave, gradul de descoperire și motivele nedescoperirii lor poate fi obținută prin intermediul organului de urmărire penală din subdiviziunea teritorială.
Despăgubiri morale: 10 mii de lei pentru Repeșciuc, 10 mii de lei pentru avocată și cheltuieli de judecată
Nemulțumit de aceste răspunsuri, Grigore Repeșciuc a expediat cereri prealabile către șeful Inspectoratului General al Poliției și către șeful IP Căușeni. Avocata sa, Natalia Bayram, a cerut și ea aceeași informație, dar și tragerea la răspundere contravențională a șefului IP Căușeni, Ștefan Burdilă. Nici de data aceasta cererile nu le-au fost soluționate.
În luna iulie 2020, avocata a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și IP Căușeni, solicitând:
- a constata faptul îngrădirii dreptului de informație;
- a obliga Inspectoratul de Poliţie Căuşeni şi Inspectoratul General al Poliţiei să furnizeze lunar informația solicitată de deputatul în Parlament, Grigore Repeşciuc, cu privire la criminalitatea în raionul Căuşeni;
- a constata faptul îngrădirii dreptului la apărare, libertate şi independență în activitatea de avocat prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției şi răspunsul Ministerului Afacerilor Interne.
Grigore Repeșciuc a cerut și despăgubiri morale – 10 mii de lei pentru sine și alte 10 mii de lei pentru avocata sa. La fel, a pretins și acoperirea cheltuielilor de judecată din contul IGP.
Magistrații au invocat protecția datelor cu caracter personal
În luna martie curent, Judecătoria Chișinău a respins solicitarea lui Grigore Repeșciuc, pe motiv că deputatul nu a indicat necesitatea acestei informații, dar invocând și protecția datelor cu caracter personal.
„Mai mult, statutul de deputat nu scutește reclamantul de a indica în solicitările sale scopul și motivul acestora. Suplimentar, în confirmarea corectitudinii răspunsurilor pârâților, este de menționat și pct.2 din Decizia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal nr.246 din 20.09.2019, conform căreia a dispusă încetarea imediată şi definitivă a operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către Poliţia Republicii Moldova prin intermediul aplicaţiilor „Viber”, „Instagram” etc.(...). Reclamantul, în solicitările sale, expres a indicat că solicită de a-i fi expediată informația pe Viber, WhatsApp sau adresa de email, ceea ce este inadmisibil pe motivele indicate”, se spune în hotărârea instanței.
Judecătorii au dat câștig de cauză Inspectoratului de Poliție Căușeni și Inspectoratului General al Poliției, argumentând că ele au interpretat corect normele de drept. Magistrații au respins și pretențiile financiare. Hotărârea nu este însă definitivă, iar Grigore Repeșciuc susține că o va ataca la Curtea de Apel.
Trecut marcat de interese personale
După funcțiile din poliție, Grigore Repeșciuc a deținut și două mandate de primar al orașului Căușeni, din anul 2011 până în februarie 2019. În activitatea sa la Primărie, a fost implicat în conflicte de interese. Portalul MoldovaCurata.md a descoperit că în anii 2017 și 2018 Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, „Dragoș Camenșcic” SRL, în valorare totală de aproximativ 700 de mii lei, pentru iluminatul stradal și îngrijirea veceurilor publice din oraș, iar cu firma soției, „Galaxia-Parc” a încheiat un alt contract, de 130 de mii de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”.
La solicitarea portalului Moldova Curată și a Procuraturii Anticorupție (PA), în decembrie 2018 ANI a pornit un control, la finalul căruia a constatat existența unui conflict de interese. G. Repeșciuc a contestat actul ANI în judecată, iar în prezent dosarul se examinează la Curtea de Apel Chișinău.
Tot MoldovaCurata.md a scris că în luna iulie 2018 Grigore Repeșciuc și-a angajat ginerele la Primărie, în calitate de șofer. Și în acest caz ANI a constatat existența unui conflict de interese.
În doi ani în trei partide
La alegerile din februarie 2019, Repeșciuc a fost ales deputat pe listele PDM. Un an mai târziu, împreună cu Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici s-a desprins de la PDM și a format grupul parlamentar „Pro-Moldova”.
La scurt timp însă a părăsit și această formațiune, declarând că rămâne neafiliat.
„Am decis să părăsesc grupul parlamentar Pro Moldova, iar în continuare voi activa ca deputat neafiliat. Tot ce am făcut, ce avem în gând să facem împreună cu susținătorii mei și în binele alegătorilor, rămâne în vigoare”, a spus atunci Grigore Repeșciuc.
La alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 Grigore Repeșciuc se regășește deja pe lista Partidului Politic „Șor”.
Candidatul a declarat pentru MoldovaCurata.md că rezonează cu acest partid, iar ajungând la putere, va lucra ca să facă Moldova să arate ca orașul Orhei. În lista Partidului „Șor” figurează și foștii democrați care au emigrat împreună cu Grigore Repeșciuc: Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Elena Bacalu, Ruxandra Glavan și Gheorghe Brașovschi.
Lilia Zaharia
Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Decizie CC: confiscarea extinsă și sancționarea îmbogăț...
Șeful Direcției Educație al sectorului Buiucani, Ion Vrânceanu, primarul orașului Durlești, Nicolae Crudu, și Iurie Brumărel, șeful Unității consolidate pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, riscă să le fie confiscate averile și să fie trași la răspundere pentru îmbogățire ilicită. Articolele care prevăd acest lucru, introduse recent în legislația moldovenească, au fost declarate astăzi constituționale. Ele fuseseră contestate de avocatul parlamentar Tudor Lazăr.
Doar 28 demnitari şi persoane cu funcţii publice şi-au...
Până în prezent, 12 miniştri în exerciţiu, 3 viceminiştri în exerciţiu, Secretarul General al Guvernului, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, 10 judecători din cadrul Curţii Constituţionale şi-au făcut publice declaraţiile de avere pe site-urile oficiale.
Judecătorii demisionează ca să nu piardă indemnizațiile...
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat în această săptămână 16 cereri de demisie depuse de judecători, cifra fiind un record absolut. Alte 14 cereri au fost depuse și acceptate de la începutul acestui an. Majoritatea magistraților care demisionează vor împlini în curând 65 de ani, care este plafonul de vârstă până la care un judecător se poate afla în funcție. Surse din cadrul CSM spun că motivul este un proiect de lege, adoptat vineri, 4 aprilie, în prima lectură, care schimbă modalitatea de calcul a pensiilor și indemnizațiilor unice pe care le primesc judecătorii atunci când pleacă onorabil din sistem. Dacă va fi votat și în lectura a doua, proiectul va reduce substanțial pensiile magistraților și indemnizația. Așa că cei care demisionează acum, chiar dacă majoritatea neagă acest lucru, vor să mai prindă vechea modalitate de calcul și să beneficieze de pensie mare, de câteva mii de lei.
La Mediu avem ministru fără mașină, iar la Agricultură...
Doi dintre noii miniștri din Guvernul Gaburici nu se pot lăuda că au autoturisme, iar unul, cel mai tânăr din actualul Cabinet, Ion Sula, nu are nici casă. Ministrul a ocupat și până acum o funcție bugetară și spune că locuiește în casa tatălui său și folosește și mașinile acestuia. Ministrul Mediului însă, Sergiu Palihovici, s-a împrumutat de la bănci cu sume mari în ultimii ani, dar spune că ”își poate permite”. Despre veniturile ministrului Apărării, Viorel Cibotaru, și el persoană nouă în Guvern, încă nu se cunosc prea multe din cauză că încă nu a depus declarația de avere.
Familia primarului din Durleşti a obţinut 39 de terenur...
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, şi familia sa sunt proprietarii a 65 de terenuri, dintre care mai mult de jumătate sunt obţinute între anii 2007 şi 2014, adică de la începutul primului mandat al alesului local şi până în prezent. Primarul susţine însă că majoritatea terenurilor sunt cumpărate din banii soţiei sale, care a lucrat o perioadă în Italia.
Aici așteptăm comentariul tău!