Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura depolitizarea şi independenţa Procuraturii Generale”
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
„Am urmărit eşecul mai multor reforme care au avut impact direct asupra implementării Strategiei. Acest lucru ne-a determinat să reducem din finanţarea prevăzută în una dintre tranşe. Trebuie să analizăm acum precondiţiile pentru alocarea celei de-a doua tranşe", a declarat Ambasadorul.
Şeful Delegaţiei UE la Chişinău a menţionat care sunt aspectele care provoacă cele mai multe îngrijorări. „Să vă dau o idee ca să înţelegeţi ce ne determină să ne facem concluzii privind aspectele care funcţionează şi cele care nu funcţionează în procesul de reformare a Justiţiei. De exemplu, componenta care ţine de distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată – am fost profund decepţionat de faptul că în Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei acest sistem pur şi simplu nu funcţionează. Chiar nu înţelegem din ce motive, odată ce poate fi pus în aplicare acest sistem, avem un volum atât de mare de dosare care a fost redistribuit. Nu ne-a oferit nimeni nicio explicaţie”, a spus Pirkka Tapiola.
Diplomatul a atras atenţia şi la reformarea Procuraturii Generale care întârzie. „Conceptul reformei acestei structuri a fost adoptat de către Parlament, însă legea a rămas în aşteptare. Aceasta este examinată de către Comisia de la Veneţia. Aşteptăm acum ca această structură să se expună. Vrem să vedem paşi concreţi care ar asigura depolitizarea şi independenţa Procuraturii Generale, protejând-o de orice intervenţie politică sau de oricare alte interese”, a mai spus Pirkka Tapiola.
Şeful Delegaţiei UE la Chişinău a vorbit şi despre nevoie de solidificare a Comisiei Naţionale de Integritate. „Dacă vă uitaţi la faptul că noi deja am redus din tranşa care ţine de suportul pentru această componentă - de fapt acesta a fost unul din aspectele cu care am dorit să atenţionăm despre lipsa de capacitate operaţională. Ministerul Justiţiei a venit cu câteva proiecte de legi care au drept scop consolidarea şi optimizarea activităţii acestei comisii. Avem deja în acţiune Parlamentul, dar şi Guvernul, ceea ce înseamnă că se vor putea concentra pe agenda ce ţine de reforme. Sperăm că acest pachet de legi va fi o prioritate şi va fi adoptat către sfârşitul sesiunii de primăvară a Legislativului”, a precizat Ambasadorul.
Vedeţi AICI interviul integral.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Integritatea persoanelor de pe listele electorale, o aș...
Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.
Conducerea raionului Ungheni, acuzată că promovează în...
În urma alegerilor din vara anului curent, în fruntea raionului Ungheni a fost numită șefa Organizației teritoriale a Partidului Democrat (PDM), Ludmila Guzun. Economist de profesie, anterior aceasta a ocupat funcția de vicepreședinte de raion și de viceprimar de Ungheni. A fost membră a Alianței Moldova Noastră (AMN) până la destrămarea partidului. Ulterior a făcut parte din PLDM, iar din 2012, când i s-a propus funcția de șef al SA ”Moldtelecom” Ungheni, a aderat la democrați. A plecat din funcția de viceprimar și a activat la întreprinderea ”Moldtelecom” până la alegerea sa în funcția de președinte de raion. Recent numele său a apărut într-un scandal în care este acuzată că promovează în funcţii-cheie persoane reieşind din apartenenţa politică a acestora.
