Profil candidat: Monica Babuc

Integritatea în activitate politică

Monica Babuc (54 de ani) este originară din satul Bardar, raionul Ialoveni. A absolvit în anul 1986 Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, iar în anul 1989 - Universitatea de Stat ”Mihail Lomonosov” din Federaţia Rusă.

A făcut parte din două partide. La alegerile parlamentare din anii 2005 și 2009 a candidat pe lista Partidului Popular Creştin Democrat. În anul 2010 trece la PDM, partid în care se regăsește și astăzi. Din anul 2013 deține funcția de ministră a Culturii (ulterior, după comasarea ministerelor, și a Educației și Cercetării), fiind propusă de către PDM.

Monica Babuc a candidat și la alegerile parlamentare din anul 2014, fiind a noua candidată în lista democraților. A acces în Legislativ, însă a ocupat fotoliul de deputat doar până în luna februarie 2015, când a ales funcția de ministru.

Câteva luni mai târziu, la alegerile locale din anul 2015, Monica Babuc a candidat pentru Primăria mun. Chişinău din partea PDM, însă nu a acces nici în turul doi.  

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Monica Babuc a fost vizată într-un control al fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI). În anul 2015, membrii CNI au stabilit printr-un act de constatare că ministra de atunci nu  își declarase cota-parte din apartamentul deţinut în proprietate din 1995 şi automobilul Crysler 300M, achiziționat în anul 2005. Atunci demnitara nu a indicat și câteva conturi bancare, cotele-părţi deţinute în capitalul social al unor societăţi comerciale. Membrii CNI au clasat însă cauza, argumentând că abaterile nu au fost intenționate. CNI s-a autosesizat atunci dintr-o investigație realizată de portalul Rise.md în care era menționat că democrata, atunci candidată la funcția de deputat, nu a declarat cota-parte de 15% pe care o deține soțul ei în firma ”Bazis-D” SRL și cea de 100% în societățile comerciale ”Building Line” SRL și ”Imobil-Alpina” SRL.

Averea familiei Babuc nu s-a schimbat pe parcursul anilor. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anii 2017 și 2018 depusă la Comisia Electorală Centrală în campania electorală 2019, Monica Babuc a declarat salariul său în calitate de ministră de peste  478 de mii de lei și salariul soțului său de peste 365 mii de lei, el fiind angajat la S.A ”Moldtelecom”.

Familia Babuc deține două apartamente în Chişinău. Unul în prorietate deplină, iar în din al doilea soților Babuc le revine o cotă de 1/3.  În declarație este indicat și faptul că familia Monicăi Babuc deține o cotă de participare de 15% la firma  “Bazis-D” S.R.L. Monica Babuc mai declară că familia sa are în două conturi bancare suma totală de 100 de mii de lei.

Candidata mai indică în declarația de avere de la CEC două autoturisme: unul de model Crysler, fabricat în 1999 și dobândit în anul 2005 și care apare și în alte declarații de avere, depuse în anii precedenți. Din 2018 însă familia folosește, în bază de contract, un Ford Focus nou, produs în 2018.

Integritatea în gestionarea funcțiilor publice și/sau de partid

Timp de aproape trei decenii Monica Babuc a deținut mai multe funcții publice. Potrivit CV-ului său, o perioadă îndelungată a ocupat funcția de consultantă în cadrul Comisiei pentru cultură, știință, învățământ și mijloace de informare în masă în Parlament, apoi a activat la Banca de Economii, în calitate de șefă a Serviciului personal. În anul 2005 a revenit la Parlament, de data aceasta în funcția de consilieră a vicepreședintelui Legislativului, poziție pe care a deținut-o timp de 5 ani. Doi ani a fost șefa de cabinet a prim-vicepreședintelui Legislativului (poziție pe care o deținea Vlad Plahotniuc). O perioadă a fost și în funcția de șefă a Serviciului informare al Parlamentului, apoi consiliera președintelui Parlamentului.

În primăvara anului 2013, aceasta a devenit ministra Culturii al Republicii Moldova, înlocuindu-l pe Boris Focșa.

Portalul Moldova Curată a scris în anul 2018 că Ministerul condus de Monica Babuc a finanțat câteva organizații gestionate de colegii săi de partid. Potrivit investigației, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a alocat în jur de 4 milioane de lei pentru activitatea a zeci de fundații și asociații culturale. O bună parte dintre beneficiare sunt conduse de lideri ai Partidului Democrat sau sunt fundații care, un an mai devreme, au susținut proiectul de lege al PDM de schimbare a sistemului electoral în unul uninominal. Chiar dacă unii conducători ai acestor organizații sunt lideri activi a PDM, conducerea MECC susținea că îi este imposibil să identifice eventualii membri de partid din fiecare asociație.

Într-o altă investigație, reporterii Moldova Curată au descoperit că ministerul condus de Monica Babuc a încredințat, la începutul anului 2018, un contract de 28,8 milioane de lei unei firme de construcții ce aparține familiei unui primar PDM, chiar dacă această firmă nu executase anterior (în anul 2012) un alt contract la același minister. Fostul ministru Boris Foșca a obținut prin judecată banii publici înapoi de la acea firmă, care se angajase să proiecteze sediul Teatrului Eugene Ionesco, dar nu a mai făcut-o. Deși o hotărâre definitivă a fost pronunțată în 2016 pe acest caz, ceea ce este temei pentru includerea firmei în lista de interdicții de a participa la licitații publice, ministra Monica Babuc a continuat să-i încredințeze contracte. În răspunsul oferit portalului, ministra a notat că firma respectivă a fost selectată deoarece a propus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și că faptul că administratorul firmei este membru PDM nu ar fi avut nici un rol în desemnarea câștigătorului licitației.  

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.