Ziarul Naţional: Președinții de raioane au dat de gustul „Skodelor Superb”
MOFT // Criza economică nu a tăiat din „poftele” aleșilor locali care continuă să cumpere mașini de lux de la un singur agent economic
Președinții de raioane s-au săturat de „Skodele” lui Voronin și au dat buzna în saloanele auto pentru a-și cumpăra mașini noi. Totuși,aleșii locali au optat pentru modele mai scumpe ale aceleiași mărci. „Skodele Superb”, care până acum câțiva ani se găseau doar la scările miniștrilor, astăzi stau parcate în curțile majorității consiliilor raionale din republică. Numai în prima jumătate a acestui an,două consilii raionale din R. Moldova s-au pricopsit cu câte o „Skoda Superb” de aproape jumătate de milion de lei.
„Ne permitem”
Decizia de a procura o mașină de serviciu de 405 mii de lei pentru președintele raionului a provocat un adevărat scandal în Consiliul raional Sângerei. Unii consilieri s-au opus cu îndârjire adoptării deciziei de alocare a acestor bani, cu atât mai mult cu cât anterior au fost respinse, din lipsă de finanțare, proiecte mult mai importante pentru comunitate. Argumentul celor care au votat pentru procurarea automobilului de lux a fost cât se poate de simplu: „Un raion întreg își permite astăzi o astfel de achiziție”. La rândul său, președintele raionului, Gheorghe Meaun, afirmă că vechiul său automobil de serviciu, o „Skoda Octavia” procurată în 2003, nu mai face față, stând mai mult pe la reparații.
Coincidență?
Trei luni după achiziția făcută de cei de laSângerei (în martie curent – n.r.), au hotărât să-și cumpere o mașină nouă și consilierii raionali din Râșcani. Chiar dacă în cererea de licitație nu sunt indicate marca și modelul autoturismului, „din întâmplare”, tot cu o „Skoda Superb” s-au ales. Ce-i drept, pe cei de la Râșcani mașina i-a costat cu 57 de mii mai ieftin – 342 de mii de lei.
Solicitat de Ziarul NAȚIONAL, secretarul Consiliului raional, Rodica Postolachi, ne-a declarat că și-au dorit o mașină puternică, în stare să reziste pe drumurile rele de la noi. „Nu știu de ce s-a optat pentru „Skoda Superb”, pentru că noi în cererea noastră am indicat doar niște parametri tehnici, nu și modelul”, a explicat funcționara.
Jumătate de milion, pe apa sâmbetei
Anul trecut, mașini de același model au fost procurate de alte patru consilii raionale. Fiecare dintre acestea a plătit însă sume diferite pentru superbele lor „Skode”. Consiliul raional Strășeni a achitat pentru mașină 354 de mii de lei (respingând, din lipsă de bani, finanțarea unui ansamblu folcloristic din raion – n.r.), Consiliul raional Ialoveni – 300 de mii, Consiliul raional Ungheni – 372 de mii de lei, iar prețul mașinii cumpărate de Consiliul raional Soroca este de 416 mii de lei.
Experții auto susțin că diferența de preț este dată de dotările suplimentare solicitate de cumpărător. Precizăm că prețul standard al unei „Skoda Superb” este astăzi de circa 320 de mii de lei. Pentru ce utilări suplimentare a optat președintele raionului Soroca, nu știm. Cert este că Victor Său, președintele raionului Soroca, nu a reușit să se bucure de noua achiziție. În iunie curent, mașina a fost făcută zob într-un accident rutier. Acesta a avut loc în timp ce Său se afla în concediu, peste hotare.
Ziarul NAȚIONAL a scris la acel moment că vinovat de producerea accidentului se făceașoferul președintelui raionului. Victor Său susține, însă, astăzi că la volanul mașinii se afla o persoană din afara primăriei. „Suntem în așteptarea deciziei de judecată. Este judecat un bărbat care nu lucrează la primărie”, ne-a explicat președintele raionului, precizând că, deocamdată, se deplasează cu mașina personală a șoferului său, o „Volgă”.
Un sfert din buget pentru o mașină
Dacă președinții de raioane optează pentru mașini de 300-400 de mii de lei, primarii de prin sate nu se lasă cu mult mai prejos, chiar dacă în unele cazuri sunt nevoiți să plătească pentru ele și un sfert din banii primiți de la buget. Astfel, în ianuarie 2013,Primăria satului Javgur din raionul Cimișlia și-a cumpărat o mașină de teren „Dacia Duster” pentru care a plătit 227 de mii de lei, ceea ce constituie mai bine de un sfert din banii alocați de la bugetul de stat (!). Contactat de Ziarul NAȚIONAL, primarul Gheorghe Vacarciuc ne-a explicat că era nevoie urgentă de o mașină care să facă față drumurilor proaste din localitate.
Tot cu mașini noi, de la companiile concernului „Daac”, s-au ales anul acesta și primăriile satului Gura Galbenei, raionul Cimișlia („Skoda Octavia” de 240 de mii de lei), și orașului Ungheni („Dacia Logan” de 185 de mii de lei ), dar și consiliile raionale din Dondușeni (două mașini a câte 170 de mii și 189 de mii) și Ștefan Vodă („Skoda Octavia” de 267 de mii de lei).
Mașina aleșilor
Din cele 35 de licitații organizate anul acesta de instituții de stat pentru procurarea mijloacelor de transport, 13 au fost câștigate de companii din cadrul concernului „Daac-Hermes”. Cifra licitațiilor câștigate de această companie anul trecut este și mai impresionantă. Pentru „Skodele”, „Daciile” și„Ford”-urile lui Vasile Chirtoca, instituțiile de stat au plătit peste 21 de milioane de lei.
Reprezentanții altor operatori care participă la licitațiile organizate de instituțiile de stat susțin că, în cereri, indicii tehnici sunt atât de amănunțit descriși, încât aceștia corespund doar anumitor modele de o anumită marcă.
„Practic, autorii licitației știu deja ce mașină vor și în cererea lor o descriu fără a-i da numele”, ne dezvăluie managerul unui salon auto, care a cerut să îi păstrăm anonimatul.
Ce mașini au cumpărat în 2013 instituțiile de stat la licitații publice
„Skoda Superb”
Consiliul raional Sângerei –preț 405 mii de lei
Consiliul raional Râșcani – preț 342 de mii de lei
„Toyota Camri”
Consiliul raional Călărași – preț 396 de mii de lei
Inspectoratul Ecologic de Stat – preț 389 de mii de lei
„Dacia Duster”
Primăria s. Javgur, raionul Cimișlia – preț 227 de mii de lei
„Dacia Logan”
Primăria orașului Ungheni – preț 185 de mii de lei
„Niva”
Serviciul special pentru influențe active asupra proceselor hidrometeorologice – două mașini care au costat împreună 450 de mii de lei
„Opel Astra”
Judecătoria Sângerei – preț 204 mii de lei
„Mercedes Sprinter”
Direcția generală raională învățământ, tineret și sport Orhei – preț 340 de mii de lei
Banca Națională și-a cumpărat bărci
Pe lângă mașini, microbuze și autobuze, instituțiile de stat cumpără și mijloace de transport mai puțin obișnuite.
Anul trecut, Banca Națională a Moldovei a cumpărat la licitație bărci de 59 de mii de lei. Potrivit Secției de achiziții din cadrul instituției, acestea au fost cumpărate pentru casa de odihnă a BNM de la Molovata Nouă.
Tot anul trecut, Clubul Sportiv Central al Armatei Naționalea cumpărat o motocicletă sportivă de o sută de mii de lei.
„Skode” și pentru poliție
Proaspăt înființatul Inspectorat Național de Patrulare a optat tot pentru mașini de marca „Skoda”. Anul acesta, Ministerul Afacerilor Interne a cumpărat 90 de mașini „Skoda Rapid”, care costă aproape 200 de mii de lei fiecare. Achiziția a fost făcută din banii statului, dar cheltuielile de dotare a automobilelor cu tehnică au fost acoperite de Guvernul SUA.
Guvernanți cu cele mai scumpe mașini
Cei mai mulți bani a cheltuit statul pentru mașinile de serviciu ale primelor persoane în stat. Anul trecut, doar pentru automobilele președintelui republicii, premierului și a președintelui Parlamentului s-au plătit 4,8 milioane de lei. Noile „Mercedes”-uri costă circa 1,7 milioane de lei fiecare și au fost procurate de Serviciul Protecție și Pază de Stat, care a explicat că vechile mașini de serviciu ale acestor demnitari au peste zece ani și nu mai sunt suficient de sigure.
Primarii din Italia au renunțat la mașini de lux
Criza economică din Italia l-a determinat pe premierul italian Enrico Lettasă interzică orice achiziţii sau închirieri de maşini noi în administraţia publică.
Decizia vine după un recensământ al tuturor maşinilordeţinutede ministere şi alte instituţii care a concluzionat că prea mulţi bani se duc pe „mofturi”.
Acum, angajaţii publici italieni sunt puși în situația să îşi împartă maşinile sau să folosească transportul în comun.
Noul primar al Romei, Ignazio Marino, s-a conformat noilor reguli: se deplasează pe străzile metropolei doar cu bicicleta.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
CNI: Directorul Școlii profesionale nr. 1 din Cahul i-...
Directorul Școlii profesionale nr. 1 din Cahul, Oleg Miron, are în subordine două rude: pe soția sa, care este profesoară de etică și psihologie, și pe cumnata sa, care este director-adjunct și profesoară de limba română. La sesizarea Organizației Transparency International Moldova, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat această situație și a constatat existența unui conflict de interese.
Ginerele şi soacra continuă să lucreze împreună la prim...
La sfârşitul anului trecut, Moldova Curată a descoperit un conflict de interese la Primăria Pietrosu din raionul Făleşti, acolo unde primarul Ghenadie Grădinari o are în subordine pe soacra sa, care este contabilă. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat, a examinat situaţia şi a constatat conflict de interese. Alesul local a rămas însă nesancţionat, deoarece membrii CNI au clasat cazul.
Administrația de Stat a Drumurilor confirmă că în insti...
În cadrul Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), structură subordonată Ministerului Economiei și Infrastructurii, unii angajați lucrează alături de soți/soții, verișori, nepoți etc. A confirmat-o pentru Moldova Curată directorul general al ASD, Gheorghe Curmei, care, el însuși are o verișoară în funcția de șefă de serviciu. Chiar dacă, potrivit organigramei, verișoara i se subordonează, Gheorghe Curmei afirmă că nici el, nici angajații, nu se află în situație de conflict de interese.
Vladimir Molojen, după un an, achitat și de Curtea de A...
Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale în cadrul guvernării comuniste (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea de Apel. Hotărârea de a respinge recursul procurorului și de a lăsa în vigoare sentința de achitare a Judecătoriei Buiucani a fost pronunțată pe 29 noiembrie, la un an de la hotărârea primei instanțe.
Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
Cazul Silviei Volosatâi, măr al discordiei între conduc...
Cazul Silviei Volosatâi, șefa Direcției Construcții Capitale a Ministerului Sănătății, acuzată că nu și-a declarat toate averile, a devenit motiv de dispută între vicepreședintele și președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Într-o declarație pentru Ziarul de Gardă, vicepreședintele Victor Strătilă îl acuză pe președintele Anatolie Donciu că ar fi scos din actul de constatare votat de Comisie două puncte, și anume cele care prevedeau ca actul să fie trimis Băncii Naționale și Centrului Național Anticorupție (CNA). Astfel, în opinia vicepreședintelui, Donciu ar fi comis ”fals în acte”.
Aici așteptăm comentariul tău!