Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.
De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.
Săptămâna trecută, Procuratura Generală a prelungit pentru încă o lună acțiunile de urmărire penală în dosarul în care este bănuit Boris Gherasim, viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Acesta este cercetat penal, fiind bănuit de abuz în serviciu. Oficialul se consideră nevinovat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl va propune repetat președintelui R. Moldova Nicolae Timofti pe judecătorul Oleg Melniciuc la funcția de preşedinte al Judecătoriei sectorului Râşcani din capitală. Anterior, șeful statului a respins candidatura acestuia pentru faptul că Melniciuc a încălcat de mai multe ori etica profesională și s-a aflat în conflict de interese.
Declarațiile de interese ale membrilor Comisiei Naționale de Integritate (CNI) vor fi verificate de deputați. Parlamentul a lărgit, joi, atribuțiile Comisiei parlamentare care a fost creată în noiembrie 2012 pentru a verifica proprietățile membrilor CNI.
Deși au fost depistați de către Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) la alegerile din aprilie și iulie 2009, dar și la cele din noiembrie 2010, ca fiind candidați cu pete în carieră, mulți dintre ei au fost ulterior numiți în funcții-cheie în stat. Unii dintre cei incluşi în lista, numită de mass-media "listă neagră”, s-au simțit ofensați și au atacat ICPC în judecată. Ion Prisăcaru, candidatul Partidului Social-Democrat la alegerile parlamentare din iulie 2009 și Ștefan Urîtu, candidatul Partidului Liberal la alegerile din iulie 2009 şi noiembrie 2010, au pierdut procesele, dosarul intentat de Alexandru Oleinic, candidatul Alianţei “Moldova Noastră ” la ultimul scrutin parlamentar, a fost scos de pe rol, iar dosarele intentate la solicitarea Partidului Comuniștilor şi a celui Democrat se mai perindă și astăzi prin instanțe.
Pe numele lui Valeriu Guma va fi emis un mandat european de arestare şi un mandat de urmărire internaţioanlă. Despre aceasta ne-au anunţat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, într-un răspuns oficial, remis pe adresa ZdG.
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) trebuie să publice pe pagina sa web declaraţiile de avere şi cele de interese personale ale demnitarilor şi funcţionarilor publici, la ora actuală pe site-ul Comisiei sunt plasate doar două declaraţii. Este vorba de cele ale preşedintelui acestei instituţii, Anatolie Donciu. Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, menţionează că publicarea acestor declaraţii întârzie, deoarece abia la sfârşitul lunii aprilie curent a fost ales agentul economic care se va ocupa de scanarea şi publicarea celor câteva zeci de mii de declaraţii ale funcţionarilor.
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
Curtea de Apel Chişinău a scos de pe rol cererea lui Alexandru Oleinic de chemare în judecată a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC). Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că fostul deputat nu a respectat procedura prealabilă de a se adresa pârâtului. Mai întâi, acesta trebuia să prezinte o cerere pentru a soluţiona litigiul pe cale extrajudiciară. În aşa fel, reclamantul nu a respectat cerinţele Legii cu privire la libertatea de exprimare, fapt ce impune scoaterea cererii de pe rol.
Masa rotundă „Eficienţa activităţilor structurilor de control legal referitor la integritatea persoanelor cu funcţii publice”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) pe data de 30 aprilie 2013. La întâlnire sunt invitaţi lideri de opinie, experţi anticorupţie, membri ai Comisiei Naţionale de Integritate, oameni politici, jurnalişti.
Curtea Supremă de Justitie (CSJ) a admis recursul Initiațivei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) sîși a cășat integral o decizie a Curții de Apel Chișinău, prin care instanța a recunoscut că informația din buletinul informativ al ICPC "Cunoaște-ți candidatul!" care îl vizează pe Alexandru Oleinic, fost candidat pe listele Alianței "Moldova Noastră" la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova de la 28 noiembrie 2010, nu corespunde realității. CSJ a restituit cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.
Victor Strătilă şi-a început activitatea profesională în anul 1994 la Procuratura municipiului Chişinău, iar în perioada anilor 1998-1999 a deţinut funcţia de procuror al secţiei anchetă penală din cadrul acestei instituţii unde activa şi actualul preşedinte al CNI, Anatolie Donciu.
