Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
Lilian Chișcă, actualul şef al Direcţiei control venituri şi proprietăţi din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), a câștigat concursul pentru poziția de vicepreședinte al instituției. Săptămâna viitoare, acesta ar putea fi confirmat în funcție de către șeful statului. Vicepreședintele ANI a fost ales abia acum, chiar dacă legea de reformare a instituției a intrat în vigoare în luna august 2016.
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Întrebare. Sunt locuitoare a satului Sudarca, Dondușeni și totodată tutoare pentru nepoata mea, deoarece mama ei a decedat acum 4 ani, iar tata a decăzut din drepturi. Până la vârsta de 18 ani nepoata a primit lunar indemnizații de 800 de lei. Imediat ce a plecat să învețe la un colegiu din Soroca indemnizația i-a fost anulată. Direcția asistență socială Dondușeni m-a informat inițial că nepoata va beneficia și în continuare de această susținere financiară, dar în realitate nu s-a întâmplat așa. O persoană din sat, care se află într-o situație asemănătoare, m-a anunțat că ea continuă să primească acest ajutor. Vă rog să mă îndrumați cum să procedez, unde să mă adresez ca să aflu dacă mi s-au încălcat drepturile sau nu?
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.
După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.
Serghei Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), reprezentantul Legislativului în CI, a depus declarația de avere și interese personale la trei luni de la desemnare, deși legea prevede un termen de o lună pentru subiecții declarării. Experții în domeniul anticorupție sunt de părere că a fost încălcată legea. Serghei Ostaf insistă însă că el nu are statut de funcționar public și nici de persoană de demnitate publică, de aceea legislația îl obligă să depună declarația până la sfârșitul lunii martie.
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
După ce săptămâna trecută a anunțat că a depus, la Parlament, cerere de demisie din funcția de președinte în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI) în urma conflictului cu vicepreședintele în exercițiu Victor Strătilă, Anatolie Donciu a expediat presei un mesaj în care își prezintă propriul punct de vedere asupra celor întâmplate în instituție. Mai jos reproducem fragmente din scrisoarea lui Anatolie Donciu și comentariul lui Victor Strătilă asupra celor întâmplate la ANI.
Candidatul care a obținut cele mai multe puncte în concursul pentru funcția de vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Francisco Talmaci, vrea să devină președinte al acestei instituții. El s-a înscris și la concursul pentru poziția de președinte. Alte două persoane care au depus dosarele sunt Rodica Antoci, şefă a Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare al Ministerului Justiţiei, și Lidia Chireoglo, ofiţer superior de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.
Lilian Chișcă și Francisco Talmaci, candidați la funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), au susținut a doua probă din concurs - interviul. Lilian Chișcă a precizat că, în cazul în care va fi ales în această funcție, va miza și pe o parte din angajații fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI), argumentând că ei au experiență în examinarea dosarelor privind integritatea subiecților declarării. Francisco Talmaci a criticat însă activitatea CNI, spunând că fosta instituție s-a bazat prea mult pe sesizările cetățenilor și pe cele din mass media.
Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?
