Grigore Repeșciuc a vrut să fie informat zilnic pe telefon despre infracțiunile care se comit la Căușeni. Poliția i-a respins cererea
Grigore Repeșciuc, ales deputat pe lista Partidului Democrat în circumscripția 35 Căușeni, a cerut de la Inspectoratul de Poliție (IP) Căușeni să-i trimită zilnic, pe Viber, WhatsApp sau email informația privind infracțiunile înregistrate în raza raionului Căușeni. El a solicitat și datele statistice din primele cinci luni ale anului 2020 despre crimele grave. Poliția a refuzat să execute solicitarea. S-a ajuns la judecată, iar deputatul a pierdut procesul.
Anul trecut, în luna mai, Grigore Repeșciuc a expediat la IP Căușeni o cerere de acces la informație. Invocând Legea privind statutul deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, el a cerut ca în fiecare zi să-i fie transmisă pe Viber, WhatsApp sau la adresa de email informația despre toate infracțiunile înregistrate depuse la poliția raionului Căușeni. În altă solicitare expediată în aceeași zi, parlamentarul a cerut ca polițiștii să-l informeze despre crimele comise în raion și dacă ele au fost descoperite, iar în caz că nu - să îi explice de ce. Repeșciuc a rugat ca acest tip de informație să îi fie expediată lunar.
IP din Căușeni l-a trimis la Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI
Grigore Repeșciuc este polițist de profesie. El a fost inspector al poliției rutiere aproape 20 de ani, apoi a deținut funcțiile de șef al Secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, de comisar de poliție al raionului, dar şi de şef al Direcţiei stări excepţionale zonale.
Deputatul a declarat pentru portalul MoldovaCurata.md că poliția nu mai lucrează ca atunci când el era șef:
„Trebuia să fac o statistică pe toate accidentele rutiere, să analizez un articol al Codului Contravențional. Eu am cerut să fiu informat în calitate de deputat ales pe Circumscripția 35. Ca fost comisar, știu că toată informația trebuie să fie furnizată în fiecare dimineață pentru fiecare conducător din raion. Eu ca deputat-conducător trebuia să fiu informat în toată dimineața. Am cerut să îmi trimită pe Viber. Ei categoric au refuzat, prin diferite explicații, că nu am dreptul la această informație. Și eu îmi pun întrebarea: dar oare deputatul nu are dreptul la informație liberă și publică?”.
IP Căușeni a refuzat să îi ofere informația cerută, motivând că datele despre numărul de infracțiuni zilnice pot fi obținute prin intermediul Serviciului Tehnologiilor Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, iar informația privind infracțiunile grave, gradul de descoperire și motivele nedescoperirii lor poate fi obținută prin intermediul organului de urmărire penală din subdiviziunea teritorială.
Despăgubiri morale: 10 mii de lei pentru Repeșciuc, 10 mii de lei pentru avocată și cheltuieli de judecată
Nemulțumit de aceste răspunsuri, Grigore Repeșciuc a expediat cereri prealabile către șeful Inspectoratului General al Poliției și către șeful IP Căușeni. Avocata sa, Natalia Bayram, a cerut și ea aceeași informație, dar și tragerea la răspundere contravențională a șefului IP Căușeni, Ștefan Burdilă. Nici de data aceasta cererile nu le-au fost soluționate.
În luna iulie 2020, avocata a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și IP Căușeni, solicitând:
- a constata faptul îngrădirii dreptului de informație;
- a obliga Inspectoratul de Poliţie Căuşeni şi Inspectoratul General al Poliţiei să furnizeze lunar informația solicitată de deputatul în Parlament, Grigore Repeşciuc, cu privire la criminalitatea în raionul Căuşeni;
- a constata faptul îngrădirii dreptului la apărare, libertate şi independență în activitatea de avocat prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției şi răspunsul Ministerului Afacerilor Interne.
Grigore Repeșciuc a cerut și despăgubiri morale – 10 mii de lei pentru sine și alte 10 mii de lei pentru avocata sa. La fel, a pretins și acoperirea cheltuielilor de judecată din contul IGP.
Magistrații au invocat protecția datelor cu caracter personal
În luna martie curent, Judecătoria Chișinău a respins solicitarea lui Grigore Repeșciuc, pe motiv că deputatul nu a indicat necesitatea acestei informații, dar invocând și protecția datelor cu caracter personal.
„Mai mult, statutul de deputat nu scutește reclamantul de a indica în solicitările sale scopul și motivul acestora. Suplimentar, în confirmarea corectitudinii răspunsurilor pârâților, este de menționat și pct.2 din Decizia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal nr.246 din 20.09.2019, conform căreia a dispusă încetarea imediată şi definitivă a operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către Poliţia Republicii Moldova prin intermediul aplicaţiilor „Viber”, „Instagram” etc.(...). Reclamantul, în solicitările sale, expres a indicat că solicită de a-i fi expediată informația pe Viber, WhatsApp sau adresa de email, ceea ce este inadmisibil pe motivele indicate”, se spune în hotărârea instanței.
Judecătorii au dat câștig de cauză Inspectoratului de Poliție Căușeni și Inspectoratului General al Poliției, argumentând că ele au interpretat corect normele de drept. Magistrații au respins și pretențiile financiare. Hotărârea nu este însă definitivă, iar Grigore Repeșciuc susține că o va ataca la Curtea de Apel.
Trecut marcat de interese personale
După funcțiile din poliție, Grigore Repeșciuc a deținut și două mandate de primar al orașului Căușeni, din anul 2011 până în februarie 2019. În activitatea sa la Primărie, a fost implicat în conflicte de interese. Portalul MoldovaCurata.md a descoperit că în anii 2017 și 2018 Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, „Dragoș Camenșcic” SRL, în valorare totală de aproximativ 700 de mii lei, pentru iluminatul stradal și îngrijirea veceurilor publice din oraș, iar cu firma soției, „Galaxia-Parc” a încheiat un alt contract, de 130 de mii de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”.
La solicitarea portalului Moldova Curată și a Procuraturii Anticorupție (PA), în decembrie 2018 ANI a pornit un control, la finalul căruia a constatat existența unui conflict de interese. G. Repeșciuc a contestat actul ANI în judecată, iar în prezent dosarul se examinează la Curtea de Apel Chișinău.
Tot MoldovaCurata.md a scris că în luna iulie 2018 Grigore Repeșciuc și-a angajat ginerele la Primărie, în calitate de șofer. Și în acest caz ANI a constatat existența unui conflict de interese.
În doi ani în trei partide
La alegerile din februarie 2019, Repeșciuc a fost ales deputat pe listele PDM. Un an mai târziu, împreună cu Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici s-a desprins de la PDM și a format grupul parlamentar „Pro-Moldova”.
La scurt timp însă a părăsit și această formațiune, declarând că rămâne neafiliat.
„Am decis să părăsesc grupul parlamentar Pro Moldova, iar în continuare voi activa ca deputat neafiliat. Tot ce am făcut, ce avem în gând să facem împreună cu susținătorii mei și în binele alegătorilor, rămâne în vigoare”, a spus atunci Grigore Repeșciuc.
La alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 Grigore Repeșciuc se regășește deja pe lista Partidului Politic „Șor”.
Candidatul a declarat pentru MoldovaCurata.md că rezonează cu acest partid, iar ajungând la putere, va lucra ca să facă Moldova să arate ca orașul Orhei. În lista Partidului „Șor” figurează și foștii democrați care au emigrat împreună cu Grigore Repeșciuc: Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Elena Bacalu, Ruxandra Glavan și Gheorghe Brașovschi.
Lilia Zaharia
Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cazul Arnăut: jurnaliștii și CNI au reușit ce nu au reu...
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.
CNI cu VAZ-uri nedeclarate
Preşedintele şi trei membrii ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) nu şi-au declarat în anul 2011 toate bunurile aflate în posesie. Aceasta a fost una dintre concluziile Raportului Comisiei speciale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale reprezentanţilor CNI. Declarația de interese personale și declarația cu privire la venituri și proprietate ale lui Victor Strătilă, desemnat membru al CNI la 28 februarie 2013, nu au fost supuse controlului, pe motiv că acesta a fost numit mai târziu în funcție.
Afaceri cu monumente la Primăria Chișinău
Un monument de arhitectură de importanță națională riscă să fie privatizat de o companie specializată în cumpărarea și vânzarea bunurilor imobiliare. Clădirea, construită în a doua jumătate a secolului 19, în stil eclectic cu reminiscenţe ale stilului neoclasic, este situată în centrul capitalei și i-a fost oferită companiei în locațiune prin decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC), iar mai mulți consilieri afirmă că proiectul a fost promovat de șeful fracțiunii PCRM, Boris Golovin. Anterior aceeași companie a obținut, prin judecată, dreptul de „folosință și posesie” asupra mai multor terenuri din capitală.
Directoare cu trei rude în subordine, declarată în conf...
Directoarea gimnaziului din satul Rădeni, raionul Călărași, ar putea fi pusă în situația să-și concedieze soțul, fiica și fratele pe care i-a angajat în instituție anul trecut. Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că ea s-a aflat în conflict de interese, de aceea ordinele de angajare urmează să fie anulate. La rândul său, Vera Cigulea susține că s-a condus de Codul Muncii și și-a angajat rudele în condiții legale.
ANI: Cumetri, nașii și finii nu sunt persoane apropiate
Numirea fostului judecător Gheorghe Balan în funcția de șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, în condițiile în care cumătrul său, Andrei Năstase, este ministru de Interne, dar și angajarea lui Andrei Popov ca șef de cabinet al ministrului de Externe Nicolae Popescu, cei doi fiind naș și fin, au generat acuzații din partea fostei puteri că noua guvernare ar pune în funcții persoane apropiate. Autoritatea Națională de Integritate (ANI), solicitată de Moldova Curată, afirmă însă că, potrivit legii, nașii, finii sau cumetrii nu sunt considerate persoane apropiate și angajarea lor nu ar fi o încălcare a regimului juridic al conflictului de interese. Totuși, unii experți în drept consideră că astfel de angajări ar trebui evitate, întrucât pun probleme de etică și moralitate pentru cei vizați.