Profil candidat: Piotr Pușcari

Arhiva 21 ianuarie 2019 1426

Integritate în activitatea politică



Piotr Pușcari (31 de ani) este președintele raionului Basarabeasca. A făcut parte din Partidul Comuniștilor până în anul 2011, când s-a alăturat grupului Dodon, desprins atunci de la comunişti. Până a veni în funcția de președinte de raion, el a fost secretar al Organizației Teritoriale a Partidului Socialiștilor din Basarabeasca, unde a fost salarizat - în doi ani a ridicat un salariu total de 71 de mii de lei, ceea ce înseamnă în jur de 3000 de lei pe lună. 

Pușcari a candidat pe lista PSRM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, însă nu a acces în Parlament, iar la alegerile locale din 14 iunie 2015 a candidat la funcția de primar al orașului Basarabeasca, însă a pierdut în turul doi în fața candidatului din partea Partidului Nostru. În luna octombrie 2015 el a fost ales președinte al raionului Basarabeasca. A venit în această funcție la vârsta de 28 de ani. Pentru Moldova Curată el declara atunci că nu are nici o profesie, că a absolvit doar 11 clase și ar vrea să se pregătească de bacalaureat.

În decembrie 2013, când era consilier orășenesc la Basarabeasca. Pușcari a fost inițiatorul votării unei declarații din partea Consiliului Orășesc în care consilierii arătau că se pronunță pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, orientare promovată de PSRM. Prin document, consilierii de stânga declarau că susțin organizarea în autonomia găgăuză a unui referendum în acest sens și propuneau organizarea unui plebiscit similar la Basarabeasca. Chișinăul a declarat atunci inițiativa de la Comrat ilegală și a deschis un dosar penal pentru samavolnicie. Pușcari a susținut public acel referendum și la un miting organizat la Comrat în ianuarie 2014. ”Noi nu avem nevoie de batjocura românilor asupra noastră”, a spus Pușcari la miting.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Pentru anul 2017 Piotr Pușcari declară că deține două terenuri, unul agricol și unul intravilan, o casă de locuit dobândită în anul 2014. Familia sa deține, de asemenea, un autoturism Toyota Avenis, fabricat în anul 2002 și procurat în același an. Piotr Pușcari a declarat că mașina și-a procurat-o din banii de la nuntă. Potrivit bazei de date a Camerei Înregistrării de Stat, pe numele familiei nu este înregistrată nici o firmă. Salariul său annual de la Consiliul Raional Basarabeasca este de 108 mii de lei, adică în jur de 9 mii de lei lunar.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019 și care include informații pentru ultimii 2 ani, candidatul indică salariul său și al soției. Alte surse de venit nu are. La proprietăți se regăsesc cele două terenuri indicate și anterior, mașina și casa. 

Integritatea în gestionarea funcției publice și de partid

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, Piotr Pușcari a donat pentru susținerea candidatului Igor Dodon suma de 37 500 de lei, ceea ce reprezintă o treime din salariul său anual.

Pe durata mandatului său Curtea de Conturi nu a verificat modul în care au fost gestionați banii publici de către Consiliul Raional Basarabeasca. Piotr Pușcari nu a fost subiectul investigațiilor jurnalistice.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidată: Efrosinia Grețu

Integritate în activitatea politică

10 februarie 2019
2851
Arhiva

CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...

De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.

21 ianuarie 2016
1901
Arhiva

S-a retras dintr-o afacere prosperă ca să devină preşed...

După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Străşeni a fost ales democratul Mihai Popa. Psiholog de profesie, Popa s-a lansat în politică la scurt timp după ce a început să facă afaceri. Este fondator a două firme care se ocupă de comerț. Iniţial a fost membru al Partidului Social-Democrat, iar din 2009 este membru al Partidului Democrat (PDM). În prezent este şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a acestui partid.

25 decembrie 2015
1726
Arhiva

Profil candidat: Oazu Nantoi

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
2289
Arhiva

Profil candidat: Marcela Adam

Integritate în activitatea politică

19 februarie 2019
3887
Arhiva

Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. AN...

Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.

12 august 2016
1702